Preşedintele Senatului, Robert Cazanciuc, a explicat motivele care au dus la suspendarea lucrărilor Senatului.
"PNL a absentat probabil pentru a-şi proteja penalii de pe liste iar USR şi-a boicotat propria iniţiativă. De ce şi-au boicotat propria iniţiativă, vă vor spune, sau nu, cei de la USR. PSD a fost prezent. Au lipsit câţiva colegi bolnavi. Toţi cei de la PSD care au absentat, au absentat din motive strict medicale.
(Întrebat de ce nu s-a procedat la vot online)
Comitetul liderilor a decis ca şedinţa de miercuri să fie cu vot fizic, nu online. Decizia este justificată de proiectele de pe ordinea de zi (...) în privinţa cărora nu se poate hotărî online, cum ar fi alegerea secretarului Senatului (...) Practic, în acest moment Senatul nu poate funcţiona, pentru că nu are secretari. Practic, Senatul este blocat de această absenţă fără nicio legătură (...)", a declarat Robert Cazanciuc.
El a mai spus că a convocat pentru ora 15 o reuniune a liderilor de grupuri parlamentare la care, eventual, s-ar fi putut decide în favoarea unei şedinţe online, însă la reuniune a venit doar reprezentantul PSD.
Contextul politic care a precedat scandalul
PNL a anunţat că boicotează şedinţa de plen. Liberalii justifică boicotul prin faptul că, dacă ar asigura cvorumul în plenul Senatului, ar da posibilitatea ca acest for să respingă reexaminarea cerută de preşedintele Klaus Iohannis la legea prin care Parlamentul capătă prerogativa de a stabili data alegerilor.
Într-un astfel de scenariu, legea s-ar întoarce la preşedinte, care ar fi obligat să o promulge.
Senatorul Alina Gorghiu a detaliat că liberalii ar putea vota în favoarea iniţiativei "Fără penali ..." doar dacă se va întruni cvorum de şedinţă fără reprezentanţii PNL.
La rândul său, USR anunţă că, dacă nu se va accepta votul prin telefon, senatorii acestui partid nu vor participa la şedinţa ce ar urma să decidă soarta proiectului pentru care această formaţiune insistă atât de mult.
Blocarea accesului în funcţii publice pentru persoanele condamnate penal, o sarcină dificilă
Cei de la USR solicită vot prin telefon pentru că, spun ei, nu există nicio şansă să se atingă, prin prezenţă fizică, numărul necesar de 90 de senatori.
Este nevoie de cel puţin 90 de senatori care să fie atât prezenţi cât şi în favoarea proiectului, deoarece acesta face parte din categoria legilor constituţionale şi se adoptă cu voturile a cel puţin 2/3 din numărul de parlamentari ai fiecărei Camere.
Mai mult, propunerea legislativă are şi probleme procedurale: Comisia de constituţionalitate a adoptat marţi un raport favorabil însă este necesar şi raportul senatorilor din Comisia juridică.
De principiu, PNL şi PSD s-au declarat favorabile iniţiativei.
Dacă trece, totuşi, de Senat, "Fară penali ... " trebuie aprobată prin referendum
Iniţiativa "Fără penali în funcţii publice" a fost adoptată astă-vară de Camera Deputaţilor şi prevede introducerea în Constituţie a următorului text:
"Nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării".
Dacă va fi adoptată şi de către Senat, această modificare constituţională urmează să fie supusă aprobării prin referendum naţional. O variantă vehiculată era organizarea referendumului odată cu alegerile parlamentare din 6 decembrie.
Însă după scandalul care a urmat blocajului din Senat, miercuri, 11 noiembrie, acest lucru este extrem de puţin probabil.
