A doua zi după alegerile europarlamentare 2024, pe 10 iunie, începe adevărata luptă: împărțirea celor patru funcții de top din Uniunea Europeană și a zeci de funcții mai mici printre principalele familii politice.
Duminică, la ora 22:00, în direct la Antena 3 CNN şi pe antena3.ro veţi afla primii care sunt rezultatele alegerilor europarlamentare şi locale 2024 și datele singurului EXIT-POLL din România realizat de Curs-Avangarde.
În primul rând, cei 27 de șefi de stat și de guvern din UE trebuie să ajungă la un acord cu privire la următorii președinți ai Comisiei Europene, ai Consiliului European și ai Parlamentului European, precum și cu privire la următorul șef al politicii externe.Speculațiile despre joburile de top din UE au loc de luni de zile în spatele scenei, mai ales că creșterea așteptată a extremei drepte pare să încurce dinamica tradițională a puterii.
Acești lideri vor stabili busola politică a blocului comunitar până în 2029. La fel de important va fi cine iese cu mâinile goale din negocieri, dezvăluind astfel centrul de putere în noua structură a Uniunii Europene, scrie Politico.
Calendarul împărțirii funcțiilor europene
10 iunie: Bruxelles
Luni, 10 iunie, imediat după alegerile europarlamentare, cele mai importante minți politice vor lua în considerare rezultatele alegerilor și vor analiza diferite scenarii.
Dacă Partidul Popular European de centru-dreapta rămâne cel mai mare grup din Parlamentul European, liderii PPE se vor simți încurajați să o propună pe actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un al doilea mandat.
PPE și mâna dreaptă a lui von der Leyen, Björn Seibert, vor face imediat calculul pentru a verifica dacă o majoritate de 361 de voturi în Parlamentul European este la îndemână.
A doua zi după alegeri, însă, imaginea nu va fi completă.
În majoritatea alegerilor naționale, numărul de locuri pentru fiecare partid este clar doar odată ce avem rezultatele finale. În Parlamentul European, deputații europeni nu intră oficial într-un grup politic paneuropean până când toate grupurile nu s-au reunit și au convenit în mod oficial asupra apartenenței lor.
În primele câteva săptămâni de după alegeri, Parlamentul va fi ocupat cu încheierea de înțelegeri, în timp ce grupurile încearcă să înghită partidele naționale, aducându-le cu mici premii, cum ar fi poziții influente de coordonatori de comisii.
Președintele în exercițiu al Parlamentului, Roberta Metsola, care țintește un al doilea mandat de doi ani și jumătate, va convoca probabil o întâlnire a actualilor lideri ai grupurilor politice pe 11 iunie, pentru a face un bilanț al rezultatelor.
Odată ce un nume apare din Consiliu, grupurile vor negocia pentru a include politicile lor în programul de lucru al Comisiei - și amenință că nu le vor sprijini dacă nu spun da.
La primele ședințe de grup, programate între 18 iunie și 3 iulie, grupurile își vor alege și noii lideri. Totuși, noi grupuri pot fi formate oricând.
13-15 iunie: G7, Apulia, Italia
Nu vor fi tranzacții oficiale făcute la G7. Dar, având în vedere că este pentru prima dată după alegeri când von der Leyen, președintele Consiliului European Charles Michel, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Giorgia Meloni se vor vedea și vor avea o primă discuție despre viitorul UE.
17 iunie: Consiliul European, Bruxelles
Liderii UE se vor întâlni la cină pentru un summit informal al UE la Bruxelles. Va fi prima discuție oficială pe această temă, condusă de președintele Consiliului European (care el însuși va fi înlocuit).
Partidele politice vor avea întâlniri interne cu liderii lor pentru a discuta despre strategie înainte de a se îndrepta spre clădirea Consiliului European pentru cină.
De exemplu, PPE — ai cărui negociatori principali în cadrul Consiliului vor fi grecul Kyriakos Mitsotakis și polonez Donald Tusk (care a condus aceleași negocieri ca președinte al Consiliului în 2019) — intenționează să reafirme sprijinul pentru von der Leyen. Rămâne de văzut câtă putere vor avea negociatorii politici pe parcursul procesului. „Vă rog să nu mă întrebați despre nume”, a spus recent Donald Tusk.
Înainte ca Consiliul să propună un nume, Michel va vizita probabil Parlamentul European pentru a se consulta cu șefii grupurilor politice, la fel cum a făcut Tusk în 2019.
27-28 iunie: Consiliul European, Bruxelles
Speranța liderilor UE este să aibă pregătit un acord cu privire la funcțiile europene la acest summit. Principalele familii politice — PPE, socialiști și liberali (care stau ca Renew Europe în Parlament) — vor cere fiecare câte o bucată din plăcintă.
Liderii UE doresc să cadă de acord asupra tuturor locurilor de muncă de top în același timp, ținând cont de echilibrul dintre diferitele grupuri politice, diversitatea geografică și echilibrul de gen. Cei 27 de lideri ai UE trebuie să cadă de acord asupra unui președinte al Comisiei cu majoritate calificată - majoritatea țărilor reprezentând majoritatea populației europene, dar pragul este mai mic pentru celelalte posturi.
Nu este un dat că vor decide totul la acest summit.
Liderii ar putea avea nevoie de claritate că von der Leyen va câștiga suficient sprijin în Parlamentul European înainte de a conveni asupra restului pachetului. Pentru a fi realesă, von der Leyen va avea nevoie de 361 din cei 720 de europarlamentari care să o susțină. Având în vedere că a avut o majoritate doar la nouă voturi în 2019, este o provocare obținerea unei majorități, deoarece de data aceasta probabil se va confrunta cu un contingent mai mare de extremă dreaptă cuplat cu un bloc mai mic al Verzilor.
La summit, liderii vor semna și Agenda Strategică, un document convenit la fiecare cinci ani de liderii UE pentru a preciza obiectivele blocului pentru viitoarea Comisie Europeană.
16 iulie: Parlamentul European, Strasbourg
Parlamentul European își va începe noul mandat cu 720 de parlamentari. Prima lor prioritate va fi votarea propriului președinte. În mod normal, aceasta este o împărțire între PPE – europarlamentarul maltez al PPE Metsola se află în prezent în această funcție – și socialiști. Probabil va fi o înțelegere similară și de data aceasta, poate permițându-i Robertei Metsola să-și prelungească mandatul cu un membru S&D care va prelua în 2026.
În acest moment, grupurile politice ale Parlamentului ar fi trebuit să ajungă la un acord cu privire la un pachet general pentru funcțiile interne, de la vicepreședinți la președinții de comisii. Aproximativ 100 de roluri sunt puse în joc.
Acordul ar trebui să se bazeze în linii mari pe dimensiunea respectivă a grupurilor politice care urmează un sistem de reprezentare proporțională. Totuși, sunt și decizii politice, mai ales când vine vorba de impunerea unui cordon sanitar pentru a împiedica grupul de extremă dreapta Identity & Democracy să obțină posturi cheie.
Parlamentul va trebui apoi să programeze un vot pentru a confirma nominalizarea Consiliului European pentru funcția de președinte al Comisiei.
În acest moment, Verzii, Socialiștii și Renew vor să programeze votul în săptămâna plenară din iulieși să nu aștepte până la următoarea lor sesiune din septembrie. PPE a cerut inițial un vot în septembrie, dar acum pare să fi renunțat la această cerere.
Dacă votează, iar candidatul – să zicem, von der Leyen – este respins, Consiliul European mai are apoi o lună pentru a veni cu o alternativă. Ar fi o criză politică fără precedent pentru Uniunea Europeană.
Data necunoscută: Comisia Europeană, Bruxelles
Odată ce noul președinte al Comisiei Europene obține sprijinul Parlamentului European, se formează o echipă de tranziție pentru a stabili noul executiv.
Fiecare țară primește un portofoliu și revine capitalelor europene să își numească comisarii. Ultima dată, von der Leyen a cerut fiecărei țări să prezinte doi candidați — un bărbat și o femeie. Dacă se întoarce pentru un al doilea mandat, ne putem aștepta la același proces.
Președintele Comisiei deține puterea în acest proces, creând portofolii și împărțindu-le între comisari. Ne putem aștepta la o luptă dură pentru a determina cine primește ce, în special portofoliile mai illustre precum concurența, apărarea și comerțul.
Unii dintre comisari vor fi predeterminați, deoarece liderii din țările mai influente, precum Franța și Italia, vor cere garanții de la șeful Comisiei Europene în schimbul sprijinului lor.
Unul dintre cei 27 de comisari – în prezent Josep Borrell din Spania – deține dubla „pălărie” de a fi vicepreședinte al Comisiei și, de asemenea, înaltul reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate. Înlocuitorul său trebuie mai întâi desemnat de Consiliul European cu majoritate calificată, iar apoi are nevoie de acordul președintelui Comisiei.
Data necunoscută: Parlamentul European, Bruxelles sau Strasbourg
Odată ce noul președinte al Comisiei Europene are o idee despre viitorul executiv, există un alt test democratic.
Fiecare comisar desemnat se confruntă cu audieri din partea Parlamentului European, care folosește această oportunitate ca o demonstrație de forță. De obicei, cel puțin un comisar pică testul, după care capitala respectivă trebuie să trimită un nou candidat la Bruxelles.
Poate că în jurul lunii noiembrie, când SUA vor organiza alegerile, deputații europeni vor organiza un vot cu privire la Colegiul Comisarilor în ansamblu – care nu va fi un vot secret și va avea nevoie doar de aprobare cu o majoritate simplă (mai multe voturi da decât nu).
1 decembrie: Consiliul European, Bruxelles
Succesorul lui Michel preia funcția de președinte al Consiliului European. Președintele Consiliului European este ales de liderii UE – iar Parlamentul nu are niciun cuvânt de spus.
Odată ce toată lumea este la locul său, noua echipă de vis a UE este gata să înceapă treaba.