Pentru cei care se duc la slujbă şi vor sta până dimineaţă, să îşi pună un bănuţ în buzunar. Ăsta este primul meu sfat. Se spune că bănuţul pe care îl ai în buzunar, la noi se sfinţeşte, în Republica Moldova, şi în timpul slujbei să îl ai acolo.
Îţi va aduce belşug, prosperitate. Şi îl pui în portofel, îl purtăm cu noi şi nu îl cheltuim. Talismanul Paştelui.
Această vâltoare a sărbătorii de Paşte începe odată cu Posul Paştelui, iar cea mai semnificativă din această perioadă este Joia Mare, care a trecut. Este acea slujbă de 12 Evanghelii unde oamenii îşi fac 12 noduri pe o aţă pentru dorinţe, pentru izbândă, pentru pace, pentru toate. Se roagă şi îşi fac acele 12 noduri în timpul slujbei.
Copiii trec pe sub masă, sunt obiceiuri frumoase şi mă bucur că anul acesta nu mai avem restricţii şi mă bucur că într-un fel oamenii s-au întors, foarte mulţi s-au întors, către credinţă şi către lucrurile lumeşti. Nu mai visează la confort extraordinar, la cinci stele, toată lumea se duce către obiceiuri, către ce ţine familia la un loc.
Toţi ne-am dat seama, în această perioadă cu pandemia, că cel mai important lucru este familia. Şi nu numai. Cu războiul din Ucraina ne-am dat seama că astăzi eşti, mâine poţi să nu mai ai nimic. Momentele şi viaţa le preţuim altfel. Îmi pare rău că se întâmplă lucruri din astea care să ne trezească la realitate.
Într-un fel societatea o luase către tehnologie, robotizare şi nu se mai ţinea cont de nimic, nu mai exista umanul. Acum s-au întors toţi. Niciodată nu e târziu să facem lucruri frumoase pentru noi, pentru copii.
Tradiţii şi superstiţii în noaptea de Înviere şi de Paşte
Sunt tot felul de tradiţii în Maramureş, în Ardeal. Băieţii se duc la stropit, unde sunt fete în casă, stropesc cu parfum. E un fel de urare şi un fel de a pune ochii pe o fată.
În regiunea Moldovei se face ca la noi. În noaptea de Înviere se duce cu merinde, îşi pun în coş câte un pic din tot ce s-a gătit în casă, inclusiv ouă roşii, sare, pască, florile de pe pască. Acele flori se taie şi se dau vitelor de mâncare ca să fie sănătoase. Aceste merinde se sfinţesc la biserică şi dimineaţa, trei zile la rând, obligatoriu ce mâncai era ceva sfinţit şi abia apoi mâncai din restul mâncării.
Se pune un lighenaş mic unde se pune un bănuţ de argint sau un bănuţ, nu contează dacă e de argint, şi un ou roşu şi ne spălam. Ca să avem tenul frumos şi alb, după care să fim rumeni în obraji. Obligatoriu îmbrăcat în ceva nou.
De Paşte nu exista să nu ne cumpere mama ceva nou. Nu e obligatoriu să ne îmbrăcăm din cap până în picioare, dar ceva nou să avem pentru sufletul nostru. Mai ales, copiii se bucură foarte tare.
În Ţara Moţilor şi nu numai, oamenii de la biserică se duc direct la cimitir şi duc Paşte şi celor plecaţi dintre noi. Există a a doua săptămână după Paşte, sărbătoarea Paştele Blajinilor, Paştele Morţilor. Şi atunci, toată lumea se duce la cimitir şi dau de pomană, fac pomenire celor duşi dintre noi.
În Ţara Bârsei sau în jurul Braşovului, se face o petrecere care adună întreaga comunitate. Cum este în această seară, se face Denie. Denia era focul de tabără care se aprindea de Înviere şi se adună tinerii şi se distrează.
În Câmpulung Moldovenesc, datina se deosebeşte de celelalte zone. Ei se duc şi se roagă în grup. În prima zi de Paşte.
În zona Lăpuşului, în Maramureş, în prima zi de Paşte, dimineaţa, copiii de până la 9 ani merg la prieteni şi la vecini să îi anunţe Învierea Domnului şi gazda le oferă fiecărui urător câte un ou roşu.
La Călăraşi este un obicei cu un cocoş. Gospodarul al cărui cocoş cântă primul se spune că va avea noroc tot anul. Iau cocoşul alb cu ei la biserică şi al cui cocoş cântă primul ăla va fi cel mai mare gospodar din sat.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului. Se spune că apa care curge de pe limba clopotului o adună şi se spală dimineaţa pe faţă ca să fie iubite şi să le audă toată lumea când vor vorbi. Se spune că clopotul este vocea lui Dumnezeu. Când bate clopotul, toată lumea îl aude şi este chemarea lui Dumnezeu la biserică.
De obicei, flăcăii se duc cu flori la casele unde sunt fete de măritat. Acolo se şi află cine şi cu cine se va căsători.
Tradiţii şi superstiţii în ziua de Paşte, cu Lidia Fecioru
Se spune că în ziua de Paşte nu este bine să dormi pentru că în restul anului vei fi somnoros. Ziua de Paşte trebuie petrecută cât mai activ.
Lumânarea de Înviere trebuie păstrată în casă. Când erau afară ploi torenţiale şi vijelii o aprindeam. Când era ceartă în casă, se aprindea acea lumânare şi la fel când se îmbolnăvea cineva.
Se spune că dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică vei avea noroc tot anul. În ziua de Paşte nu se mănâncă oul cu sare pentru că se spune că transpiri tot anul.
Pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt considerate de leac, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an pe care le poţi mânca.
Cocoşul sfinţit de Paşte se crede a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste. La noi în Moldova se merge doar cu merinde.
Se înfigea cuţitul în prag, în faţa casei, ca să nu fie ploi cu grindină, să nu fie dezastre naturale, să taie relele.
De Paşte există credinţa că cerurile se deschid permiţând sufletele celor morţi să se întoarcă acasă pentru a-i proteja pe cei dragi. Sufletele celor morţi ne protejează oricum. Nu e obligatoriu să fie doar de Paşte. Se spune că cine moare în Săptămâna Mare a avut păcate mai grele, s-a chinuit în perioada săptămânii chinurilor.
Cine moare după Paşte, se spune că i se duce sufletul direct în Rai. Copiii născuţi de Paşte sunt binecuvântaţi având o viaţă luminată şi plină de noroc.
În această săptămână, poate am avut ispite să fim răutăcioşi, să bârfim. Îmi doresc să rămână cu această curăţenie şi după această perioadă de Paşte, oamenii să rămână mai buni. Dacă cu o mână dai şi cu zece vorbeşti e ca şi cum n-ai dat. Trebuie să vedem în interiorul nostru şi poate că avem de lucrat la nivelul nostru. Poate dacă fiecare se îndreaptă lumea asta va fi mai bună.
