Zgonea a menţionat, în scrisoarea adresată preşedintelui, că propunerea legislativă pentru amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse (Plx 162/2013) a avut ca principal obiectiv decongestionarea sistemului penitenciar care, în prezent, are un indice de ocupare de 118%.
"Suprapopularea, condiţiile improprii de încarcerare, asistenţa medicală inadecvată sunt doar câteva dintre motivele care au dus, în ultimii ani, la condamnarea statului român la CEDO în procese intentate de către deţinuţi", se arată în scrisoarea semnată de Zgonea.
El a arătat, totodată, că propunerea legislativă a ţinut cont şi de perioada tranzitorie de până la intrarea în vigoare a noului Cod Penal, elaborat în timpul mandatului la Ministerul Justitiei al lui Cătălin Predoiu şi promulgat de către Traian Băsescu, care prevede diminuarea pedepselor pentru anumite infracţiuni şi dezincriminarea altora în conformitate cu practicile europene în domeniu.
"După cum aţi putut constata, propunerea legislativă nu a fost înscrisă pe lista de vot final în conformitate cu procedurile parlamentare. În ceea ce priveşte domeniul de reglementare a propunerii legislative, plenul Camerei Deputaţilor se va pronunţa asupra necesităţii acesteia în momentul în care iniţiativa legislativă va fi supusă votului final", i-a transmis Zgonea lui Băsescu.
În ceea ce priveşte amendarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor prin adoptarea unui Cod de conduită al parlamentarilor, Zgonea a precizat că aceasta reprezintă o nouă etapă în procesul de reformă şi modernizare a Parlamentului.
"Vă informez că instituţiile europene au apreciat eforturile recente ale Parlamentului şi au recomandat adoptarea unui Cod de conduită al parlamentarilor în ultimul raport de ţară privind MCV. (?) În prezent, propunerea legislativă (Plx 565/2013) a fost transmisă Consiliului Legislativ şi Guvernului, după care vor fi sesizate comisiile de specialitate. Nu în ultimul rând, consider oportun să vă înştiinţez că în procesul legislativ al Camerei Deputaţilor nu există Plx 656/2013", se mai arată în scrisoarea lui Zgonea.
Referitor la procedura de încuviinţare a începerii urmăririi penale împotriva deputaţilor Victor Paul Dobre şi László Borbély, Zgonea i-a transmis şefului statului că nu există nicio reglementare legală şi regulamentară care să prevadă posibilitatea reluării dezbaterilor şi votului asupra acestor solicitări.
Potrivit lui Zgonea, în cazul acestor foşti miniştri, la nivelul Camerei, procedura privind solicitarea referitoare la cererea de urmărire penală s-a încheiat neîntrunindu-se majoritatea de voturi necesară pentru adoptarea unor Hotărâri privind cererea de urmărire penală a deputatului Victor Paul Dobre şi, respectiv, a deputatului Lázsló Borbély.
Zgonea a precizat, totodată, referitor la declaraţiile lui Traian Băsescu privind modificările aduse Codului Penal, că aceste modificări ţin cont de faptul că statutul membrilor Parlamentului, ca reprezentanţi ai poporului, este diferit de statutul funcţionarilor publici, aşa cum este prevăzut în Constituţie şi în Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 a Curţii Constituţionale.
Zgonea a precizat că modificările aduse Codului Penal nu afectează cu nimic nici activitatea DNA. Mai mult, el l-a asigurat pe şeful statului că la Camera Deputaţilor nu a existat niciodată intenţia de blocare sau tergiversare în vreun fel a activităţii autorităţii judecătoreşti.
Preşedintele Traian Băsescu le-a trimis, marţi, o scrisoare preşedinţilor Senatului şi Camerei, cărora le cere să identifice cele mai rapide căi pentru a permite instituţiilor statului, inclusiv autorităţii judecătoreşti să îşi desfăşoare activitatea în absenţa oricărei influenţe sau obstrucţii.
