Dispariţia a fost observată în momentul în care muncitorii se pregăteau să transporte minereul la fabrica de prelucrare de la Feldioara.
Ofiţerii Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase din Poliţia Bihor şi inspectorii Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţii Nucleare au demarat o anchetă în acest caz, informează ebihoreanul.ro.
Uraniul dispărut era păstrat în cilindri metalici umpluţi cu câte aproximativ 10 kilograme de minereu de uraniu. Cilindrii au fost adăpostiţi într-un buncăr special de beton cu uşă metalică şi închis cu lacăt.
În urmă cu o lună, autorităţile au decis transferul celor 12 cilindri păstraţi la Ştei către Feldioara, unde se află şi uzina de prelucrare a uraniului. Astfel, miercuri, 26 octombrie, muncitorii din Ştei au intrat în buncăr să pregătească tuburile pentru transfer şi au descoperit că 8 dispăruseră.
Dispariţia uraniului a fost sesizată săptămâna trecută, însă nimeni nu ştie când a avut loc furtul.
Minereul de uraniu, pericol pentru populaţie?
Şeful punctului de lucru al Companiei Naţionale a Uraniului, Florin Dobra, principalul responsabil pentru securitatea materialelor radioactive păstrate aici, susţine că materialul dispărut reprezintă o oarecare "sursă de radiaţii ionizante", însă expunerea la asemenea radiaţii nu e periculoasă pentru populaţie.
Impactul radiologic al celor 73 de kilograme de minereu de uraniu ar fi "nesemnificativ", iar "potenţialul de contaminare radioactivă a factorilor de mediu este extrem de limitat", întrucât uraniul era în formă naturală.
Pe de altă parte, Ioan Borza, expert local în radioprotecţie atestat de CNCAN, atenţionează că acei cilindri cu praf de uraniu pot fi, totuşi, periculoşi dacă minereul este scos din tuburile speciale şi se răspândeşte în mediu.
"Persoana care a luat barele putea să le taie, să arunce conţinutul în apă sau în grădini, iar de acolo materialul radioactiv să se răspândească şi să fie ingerat sau inhalat de oameni şi animale", a spus Borza, citat de Mediafax.
Chiar şi în cazul în cazul în care materialul radioactiv este păstrat în tuburile metalice de protecţie, acesta poate deveni o sursă de iradiere permanentă, mai spune expertul. "Dacă barele cu minereu de uraniu au fost folosite, de exemplu, la confecţionarea unui gard sau a unei porţi, persoanele care trec zilnic în acea zonă pot fi iradiate permanent", a spus Borza.
Depozitul de materiale radioactive din Ştei a fost înfiinţat încă din anii '50. Atunci, în apropiere, la Băiţa Plai, funcţiona o mină pentru extracţia de uraniu folosită de armata sovietică.
Începând cu 1990, în oraşul bihorean a fost înfiinţat un punct de lucru al Companiei Naţionale a Uraniului. La Băiţa, în apropiere, mai există un Depozit Naţional de Deşeuri Radioactive.
