Încă o femeie, victimă a violenței domestice, va primi 10.000 lei de la stat
Publicat acum 6 minute
”Trebuie luate mereu precauții. Eu, spre exemplu, am mereu bani și la întoarcere, în cazul în care e anulată cursa. Poate trebuie să mă cazez, poate trebuie să îmi iau un bilet nou, poate trebuie să mai stau două zile pe acolo. Banii aceștia, evident, îi voi cere de la compania aeriană dacă zborul e anulat. Dar nu aștept de la compania aeriană să îmi acorde ce trebuie, pentru că mă pot trezi pur şi simplu abandonat acolo. Sunt oameni care au dormit pe jos prin aeroport.
E adevărat că putem evita anumite companii aeriene care şi-au făcut o practică din a anula zborul în ultimul moment, iar atunci mai scump devine mai ieftin. În acest moment, alegerea companiei aeriene e motivată de preţuri, iar în mentalul colectiv a intrat faptul că low cost înseamnă mai ieftin, ceea ce nu este adevărat. La companii standard, uneori preţul e mai mic decât la low-cost. Sunt oameni care au avut bilete la companii standard luate cu până în 150 euro, iar la low cost, aceeaşi destinaţie ajungea la 550 euro", a punctat Ramona Colea pentru DC NEWS.
Iar combinațiile nu sunt bune atunci când vine vorba despre călătoriile cu avionul.
"Să nu mai facă pasagerii combinații de două călătorii pentru a ajunge la destinație. Să îşi ia mai degrabă zbor cu escală, ca să fie responsabilitatea companiei să îi ducă la destinație. Sunt provideri de servicii aeriene care îi lasă pe pasageri să schimbe aeroportul, efectiv îşi emit două bilete. Dacă vrei Bucureşti - Seviila, nu găseşti zboruri directe, atunci sistemul va face o combinaţie de două zboruri low-cost, fiind chiar necesară schimbarea aeroportului. Dacă apare o întârziere minimă, nu mai prinzi al doilea avion. Nimeni nu mai are responsabilitate aici. Prima companie are responsabilitatea să te aducă cu mai puţin de trei ore întârziere, iar a doua companie zboară la timp. Aşa că pasagerul rămâne abandonat şi pe propriul risc. Trebuie să învăţăm să lucrăm cu instrumentele astea. E mai important să ajungem la destinaţie, decât să scoatem sub orice formă mai ieftin. Mai scump devine mai ieftin aşa. Pentru că dacă vom calcula cât cheltuie pasagerii ca să acopere toate inconvenientele care apar din cauza unei întârzieri sau a necunoaşterii informaţiilor cum trebuie folosite, sunt mii de euro de fiecare, bani care nu ar fi daţi pe un bilet direct, dar ceva mai scump decât la low-cost", a mai precizat CEO-ul.
Documentul fără de care NU trebuie să pleci din aeroport
"Când există refuz de îmbarcare, este fie pentru că s-au vândut mai multe bilete, fie pentru că nu s-au vândut suficiente bilete. Dar dacă pasagerul e acolo şi compania nu îl îmbarcă, să zicem pentru că s-au vândut 110 bilete, dar avionul s-a stricat şi va opera compania cu un avion mai mic, cei care nu încap tot trebuie duşi la destinaţie. Şi trebuie duşi cu orice companie aeriană.
Nu există că dacă zborul luat era low-cost iar peste două ore operează la aceeaşi destinaţie o companie standard, pasagerul nu va urcă în avion pentru că e o companie standard.
La overbooking, foarte important este ca pasagerul să primească formular de refuz de îmbarcare. Compania aeriană nu va spune niciodată că e vorba de overbooking. Aşa se cheamă formularul pe care pasagerul trebuie să îl solicite. Nu pleacă de acolo nici cu promisiunea că va fi căutat de cei de la compania aeriană. Sub nicio formă nu trebuie să plece fără formular. Ştiu că e dificil, pentru că de multe ori pasagerii nu ştiu la cine să se raporteze. Se ajunge la tot felul de situaţii în care pasagerul ne cere să luăm imaginile de pe camerele din aeroport ca să dovedim că a vorbit cu cineva. Dar asta nu se poate face!
De aia noi insistăm pe ideea că multe lucruri se pot face la faţa locului. Pasagerii trebuie să fie calmi, dar fermi. Formularul acela conţine şi numele angajaţilor care le completează. Rareori se întâmplă, totuşi, ca pasagerii să vină să depună plângeri fără aceste formulare", a completat Ramona Colea.
