Potrivit Agenţiei pentru Explorarea şi Întreţinerea Fluviului Dunărea din Bulgaria, nivelul fluviului din acest an este cel mai scăzut din ultimii 60 de ani, iar seceta a scos la iveală mai multe bancuri de nisip, fapt ce a făcut ca insule de pe Dunăre să fie accesibile de pe mal.
Organizaţia ecologistă precizează că 80% dintre zonele umede din lungul Dunării au dispărut în decursul secolului trecut şi au făcut loc terenurilor agricole. Mai mult, ca urmare a dragării şi îndiguirii, albia Dunării se adânceşte treptat, accentuând eroziunea malurilor şi scăderea nivelului pânzei freatice. "Condiţiile actuale de secetă pun sub semnul întrebării intervenţiile structurale planificate pentru Dunăre: proiecte pentru îmbunătăţirea navigaţiei, protecţia împotriva inundaţiilor şi arată vulnerabilitatea fluviului de a se adapta la aceste intervenţii", a declarat Andreas Beckmann, Directorul WWF Programul Dunăre- Carpaţi.
În plus, viitoarele lucrări de infrastructură planificate ca parte a Programului Trans-European pentru Transport al Uniunii Europene, cu scopul de a elimina obstacolele pentru navigaţie, ar putea afecta statutul ecologic al ecosistemelor acvatice, de-a lungul a mai bine de 1.000 km, lungimea Dunării Inferioare, scrie Agerpres. Şi construcţia de noi hidrocentrale cu o capacitate de mii de megawatti, din anii următori, va afecta calitatea şi cantitatea apelor, dar şi serviciile de mediu furnizate de ecosistemele acvatice.
"WWF pledează pentru soluţii care au la bază serviciile de mediu generate de ecosisteme naturale şi care au un grad ridicat de adaptabilitate la scenarii diferite, întărind astfel rezilienţa la modificări extreme şi mediu instabil", a declarat Irene Lucius, Coordonator Politici în cadrul WWF Programul Dunăre Carpaţi.
