În România, momentul este cu atât mai semnificativ, cu cât anul acesta se împlinesc cinci ani de la fondarea organizaţiei WWF România.
Istoria WWF a început în 1961, odată cu primele constatări asupra distrugerii habitatelor în zonele sălbatice ale planetei şi asupra ritmului de vânare a animalelor, fenomene care anunţau, deja, un declin semnificativ al sălbăticiei. Un grup de iubitori ai naturii, în frunte cu Sir Peter Scott, s-a dedicat înfiinţării unei organizaţii care urma să strângă fonduri pentru conservarea naturii şi să intervină în zonele cele mai ameninţate.
Astăzi, WWF este una dintre cele mai mari şi mai respectate organizaţii internaţionale non-guvernamentale care lucrează în scopul conservării naturii, având o reţea de peste 5 milioane de susţinători în întreaga lume şi derulând proiecte în peste 100 de ţări, pe toate continentele.
WWF în România: cinci ani în slujba celei mai bogate biodiversităţi din Uniunea Europeană
Ecoregiunea Dunăre-Carpaţi, în care este inclusă şi ţara noastră, este considerată de WWF ca fiind printre cele mai importante 200 ecoregiuni din lume, cu o biodiversitate remarcabilă. WWF România a luat fiinţă în anul 2006, ca parte a Programului Dunăre-Carpaţi, tocmai pentru a contribui la conservarea zonelor naturale din Munţii Carpaţi şi din lungul Dunării.
În România, WWF a căutat soluşii pentru problemele specifice şării noastre, încercând să răspundă provocărilor majore pentru conservarea naturii, confruntându-se cu lipsa unei strategii coerente pentru conservarea naturii la nivel naşional, în contextul dezvoltării durabile. Dezvoltarea economică haotică, cu proiecte care nu ţin cont de impactul negativ asupra mediului constituie, în continuare, o ameninţare majoră şi complexă în România. Un fapt concludent, în acest sens este că, deşi ţara noastră se află, încă, printre cele mai bogate şi mai diverse din Uniunea Europeană în ce priveşte valorile naturale , România este şi singura în care ariile naturale protejate nu beneficiază de sprijin politic şi financiar real din partea Guvernului.
Pădurile şi ariile protejate din Munţii Carpaţi: o prioritate strategică pentru WWF
De aproape zece ani, încă dinaintea înfiinţării organizaţiei din România, WWF depune eforturi pentru schimbarea practicilor din silvicultură, care să aducă beneficii pe termen lung naturii, dar şi oamenilor. Împreună cu IKEA, un partener strategic la nivel mondial, WWF a sprijinit proprietarii şi administratorii de pădure din România să adopte practici responsabile de gospodărire a pădurilor. Succesul acestor acţiuni este demonstrat de faptul că 800.000 de hectare de păduri private şi de stat beneficiază de certificare recunoscută la nivel internaţional, care garantează că aceste păduri sunt gestionate durabil pe criterii sociale, economice şi ecologice. Alte 1,8 milioane hectare sunt în curs de certificare.
Coridorul Verde al Dunării Inferioare : pentru oameni şi natură
WWF a susţinut semnarea, în anul 2000, de către guvernele din România, Bulgaria, Ucraina şi Moldova, a acordului Coridorul Verde al Dunării Inferioare. Coridorul a fost desemnat pentru ca Dunărea Inferioară să rămână vie şi bogată în biodiversitate, pentru a se reface legăturile dintre fluviu şi zonele lui inundabile, reducând astfel riscurile majore de inundaţii în zonele locuite şi aducând beneficii atât economiei locale - pescuit, turism -, cât şi ecosistemelor aflate de-a lungul fluviului.
La 11 ani de la desemnarea Coridorului, 1,4 milioane de hectare din Lunca Dunării se află sub statut de protecţie, 65.000 de hectare au fost renaturate şi alte câteva zone sunt în curs de renaturare, prin proiectele WWF.
Maramureşul: natură şi tradiţii
Încă de la înfiinţare, WWF România a ales Maramureşul drept zonă model pentru proiectele de agricultură durabilă, pentru că aici practicile agricole sunt cele tradiţionale, care respectă natura. Proiectele WWF din Maramureş, realizate împreună cu numeroşi producători locali, au urmărit găsirea unor mecanisme de piaţă care să creeze oportunităţi pentru fermieri şi pentru produsele tradiţionale şi ecologice. În anul 2010, WWF a realizat o schemă pilot de livrare a produselor tradiţionale către o grădiniţă din Baia Mare, astfel ca produsele naturale provenite de la fermierii locali să asigure masa copiilor.
Nu în ultimul rând, WWF a adus în Maramureş idei inovatoare şi modele de succes pentru conservarea naturii, care contribuie la generarea de venituri pentru comunităţi.
