Dintr-un singur centru de interceptare, România va avea, de mâine, patru astfel de centre, potrivit OUG adoptate vineri seară.
Dezvăluirea a fost făcută duminică, de Radu Tudor, la emisiunea Punctul de întâlnire, de la Antena 3.
1. Centrul tehnic al DNA, care se va dezvolta autonom și se va întări cu 130 de ofițeri de poliție judiciară și 10 milioane de euro
2. Centrul tehnic pentru PICCJ și DIICOT, unde sunt necesari 300 de ofițeri de poliție judiciară și 20 milioane de euro.
Va funcționa pentru moment cu aparatura centrului SRI, dar fără niciun ofițer SRI participant la operațiuni.
3. Centrul tehnic al SRI care va rămâne să intercepteze cu mandate judecătorești amenințările stricte de securitate națională: terorism, spionaj, atacuri informatice, extremism etnic, propaganda fundamentalistă.
4. Centrul tehnic al DOS-IGP, format din polițiști IGP, cu tehnica proprie de interceptare și filaj pentru combaterea marii criminalități.
Cine va putea face interceptări după decizia Guvernului. Cum a dat Guvernul puteri mai mari SRI
Curtea Constituţională a decis că SRI nu e organ de cercetare penală şi nu poate face interceptări în dosarele aflate pe rolul instanţelor.
Decizia luată de CCR afectează deja o parte din dosarele care sunt în judecată şi care sunt bazate pe interceptări.
Judecătorii CCR spun că decizia nu se va aplica în cazul dosarele soluţionate pâna acum, dar că va produce efecte în cazul celor aflate pe rolul instanţelor de judecată.
Citiți și Șeful CCR, Augustin Zegrean: Nimeni nu va scăpa nepedepsit
CCR: SRI ARE ATRIBUŢII ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI NAŢIONALE
Astfel, în afara Serviciului Român de Informaţii, care are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală, există şi alte servicii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, precum şi o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuţii în varii domenii.
Sursă: motivare CCR
Preşedintele Curţii Constituţionale a precizat că interceptările de până acum nu au fost abuzive, dar pot fi declarate ilegale dacă se face cerere de revizuire în proces.
”Numai cel în dosarul căruia s-a pronunțat se poate face revizuire sau excepție de neconstituționalitate, restul nu mai pot face. Și alea de pe vremea lui Decebal pot fi revizuite”, a spus Augustin Zegrean, șeful CCR.
Practic, interceptările ar putea fi excluse din dosarele aflate în instanţă, iar procurorii trebuie să găsească alte probe pentru a demonstra faptele de care sunt acuzaţi inculpaţii.
DNA şi DIICOT au anunţat că vor face în continuare interceptări, dar că au nevoie de bani şi de oameni. Mulţi bani, cam 30 de milioane de euro şi câteva sute de oameni care ar urma să vină din rândul poliţiştilor.
Chiar şi Raluca Prună declara acum ceva vreme că se gândeşte la înfiinţarea unui departament la Ministerul Justiţiei, care să se ocupe de interceptări. Kovesi spune însă că şi dacă DNA va primi 10 milioane de euro, problema interceptărilor va dura câteva luni.
ÎN CE DOSARE SE APLICĂ DECIZIA CCR
- proceselor aflate în lucru şi în instanţă
- dosarelor cu decizie definitivă dacă s-a ridicat deja o excepţie de neconstituţionalitate
ÎN CE DOSARE NU SE APLICĂ
- dosare în care care au fost pronunţate soluţii definitive
CINE VA REALIZA INTERCEPTĂRI
- SRI are voie să efectueze doar interceptări pe mandat de siguranţă naţională
- supravegherea tehnică în dosarele penale trebuie efectuată de către serviciile tehnice ale parchetelor
CÂT COSTĂ NOILE DOTĂRI PENTRU INTERCEPTĂRI
- DNA: peste 10 milioane de euro
- DIICOT: peste 20 de milioane de euro
VID LEGISLATIV
- SRI este singura instituţie care are protocoale cu operatorii de telefonie pentru a avea acces la convorbirile persoanelor supravegheate
Citiți și Cine sunt politicienii de top ai României care ar putea scăpa de dosarele penale
Cine sunt infractorii celebri care ar putea scăpa de dosare, în baza deciziei CCR
Ce primari mai pot scăpa, după decizia CCR. Dosarele, aruncate în aer