Istoricul demisiei lui Ardelean
Jurnaliştii susţin că istoricul demisiei lui Ardelean de la Direcţie coincide în mod straniu cu dezbaterile pe marginea legii ANI. Astfel, chestorul şi-a depus demisia iniţial pe 20 iulie 2006, pe motiv că poliţiştii nu l-au găsit la domiciliu pe sirianul Omar Hayssam pentru a-l prezenta în faţa instanţei. Patru zile mai târziu, pe 24 iulie 2006, proiectul Legii ANI, în varianta Monicăi Macovei, ajungea în Parlament.
Demisia ajunge pe masa premierului în aceeaşi zi în care este votată Legea ANI
Virgil Ardelean a rămas, însă în funcţie încă zece luni, deşi demisionase, iar Legea ANI a rămas şi ea blocată la Senat. Dar la 9 mai 2007 senatorii votează în unanimitate Legea ANI şi, în aceeaşi zi, demisia lui Ardelean ajunge pe masa premierului Călin Popescu Tăriceanu. Pe 10 mai 2007, prim-ministrul aprobă demisia chestorului.
Surse judiciare, dar şi din mediul politic, în special din sfera Parlamentului, acreditează ideea că de fapt lui Ardelean i s-a făcut loc pentru preşedinţia Agenţiei Naţionale de Integritate, structură aflată sub controlul Senatului, care va verifica declaraţiile de avere ale demnitarilor şi care va propune instanţei de judecată confiscarea averilor dobândite ilicit de aleşii neamului şi de înalţii funcţionari publici.
Victor Alistar, al doilea nume vehiculat la şefia ANI
Al doilea nume vehiculat ca posibil şef al Agenţiei este preşedintele Asociaţiei neguvernamentale Transparency International, Victor Alistar. Acesta este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai vehemenţi susţinători ai proiectului Legii ANI, în forma promovată de fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei. Victor Alistar mai face parte, în calitate de preşedinte al Transparency International, din Comitetul Strategic de monitorizare a activităţii Direcţiei Generale Anticorupţie din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative.
Antena 3
