Viorica Dăncilă: România va putea să demonstreze fermitate în susţinerea consolidării proiectului european

Viorica Dăncilă a afirmat că România va putea demonstra fermitate în susținerea consolidării proiectului european. România va deține începând cu 1 ianuarie 2019 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. 

"Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va urmări ca politicile Uniunii Europene să se raporteze în permanenţă la principiul coeziunii, ca valoare comună a UE, subliniind importanţa reîntoarcerii la fundamentele construcţiei europene, pentru a reclădi încrederea cetăţenilor. Preluarea preşedinţiei se suprapune unei perioade în care state membre ale Uniunii sunt concentrate pe identificarea unei soluţii viabile la provocările majore la adresa proiectului european şi de definire a evoluţiei acestuia în următorul deceniu. România va putea să demonstreze fermitate în susţinerea consolidării proiectului european", a afirmat premierul.

Premierul a spus că agenda de lucru a României va fi concentrată pe patru piloni principali: asigurarea unei dezvoltări durabile şi echitabile pentru toate statele membre, menţinerea Unei Europe sigure, consolidarea rolului global al UE şi Europa valorilor comune.

"Zonele urbane sunt motoarele de creştere economică şi dezvoltare, care se confruntă însă cu provocări serioase de natură socială şi de mediu, motiv pentru care autorităţile competente trebuie să prioritizeze măsurile de reducere a poluării şi incluziune socială, alături de cele de dezvoltare economică. Ne propunem ca activitatea noastră pe durata preşedinţiei Consiliului UE să răspundă acestor provocări, fără a neglija relaţionarea urban-rural. Prin organizarea în România a numeroase reuniuni ministeriale şi de înalţi funcţionari, vom avea ocazia de a cataliza dezbaterile şi schimburile de idei pe temele politice, economice şi sociale care vor oferi fundaţia necesară intrării într-o nouă etapă a proiectului european", a afirmat Viorica Dăncilă.

"Ne aşteptăm ca propunerile Comisiei Europene, prezentate în luna mai 2018, să intre într-o fază crucială de negociere politică, poate finală, în perioada ianuarie-iunie 2019. Cu alte cuvinte, ne dorim un acord politic în ceea ce priveşte cadrul financiar multianual. Pentru România va fi important ca noul cadru bugetar european să fie centrat pe interesele cetăţenilor UE şi să reflecte o abordare echilibrată prin oferirea unui răspuns noilor provocări ale Uniunii: tineret, cercetare, digitalizare, politică externă, politică de apărare, cu menţinerea în acelaşi timp a finanţărilor pentru politicile tradiţionale, precum politica de coeziune sau politica agricolă comună, care şi-au demonstrat capacitatea de a produce beneficii pentru toate statele membre", a mai afirmat prim-ministrul.