Ultima zi de vineri care încheie Postul Mare este cunoscută, în popor, sub mai multe denumiri. Vinerea Paştilor, pentru că este ultima vineri dinaintea marii sărbători. Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a fost răstignit Iisus Hristos. Vinerea Seacă, pentru că, potrivit obiceiurilor, în această zi trebuie ţinut post negru.
În Vinerea Mare credincioşii fac pomenirea patimilor lui Iisus Hristos. Slujbele încep cu Ceasurile împărăteşti, care se citesc doar în ajunurile marilor sărbători.
Urmează apoi Vecernia zilei următoare. În timpul slujbei, preoţii scot Sfântul Epitaf - o bucată de pânză pe care este zugrăvită pogorârea în mormânt a Mântuitorului - şi îl aşează pe o masă în mijlocul bisericii.
Potrivit ritualului, credincioşii îngenunchează de trei ori în faţa lui şi sărută picioarele Mântuitorului, după care trec pe sub masă.
Preoţii iau Sfântul Epitaf şi, urmaţi de credincioşi, înconjoară de trei ori biserica, având lumânări aprinse în mâini. La sfârşitul slujbei, se citeşte o Evanghelie, după care credincioşii se retrag către case.
De această zi sunt legate şi numeroase obiceiuri populare. În Bucovina, în Vinerea Mare, se spune că, înainte de răsăritul soarelui, trebuie să alergi desculţ prin rouă sau să te scalzi în ape curgătoare, pentru a fi sănătos tot anul.
Tot astăzi, conform tradiţiei creştine, gospodinele nu au voie să coacă în cuptor. Există credinţa că cine coace în această zi face mare păcat, iar coptura nu este mâncată nici măcar de peşti.
Antena3
