Situaţia Parcului Bordei a iscat multe dispute în ultima vreme. Nu doar politicienii se implică alături de ecologişti pentru a împiedica distrugerea spaţiului verde.
Actorul Victor Rebengiuc a declarat la Ştirea Zilei că toţi oamenii care iubesc acest parc vor ?sta în faţa buldozerelor domnului Costanda?. În aceeaşi emisiune, fostul preşedinte Ion Iliescu crede că salvarea parcului nu e doar o chestiune sentimentală, ci este vorba de viaţa oraşului, pentru că încălzirea globală este accelerată şi de faptul că nu mai avem spaţii verzi.
?Nu vreau să fiu apărătorul nimănui, dar schimbul de terenuri a fost legal?, a replicat primarul generat Adriean Videanu. La fel de legală este şi actuala hotărâre a Curţii de Apel Bucureşti care îl lasă pe omul de afaceri Costică Costanda să facă blocuri în parc, iar edilul Capitalei susţine că nu poate să nu o respecte.
Iliescu către Videanu: Să apărăm oraşul şi spaţiile verzi!:
Costanda
a obţinut terenul încălcând Codul Civil
Tot
scandalul legat de proprietatea asupra Parcului Bordei ar putea fi
nejustificat. Mediafax a aflat că omul de afaceri Costică Costanda
a obţinut terenul în cauză încălcând Codul
Civil. Costanda a cumpărat drepturile de la foştii proprietari,
deşi terenurile din Satul Francez nu mai erau în litigiu la
momentul respectiv, astfel încât contractul este nul din
punct de vedere juridic.
Potrivit Mediafax, Costică Constanda a
cumpărat drepturile litigioase pentru nişte terenuri din Satul
Francez, care erau deja câştigate de proprietari în
instanţă. Încheierea contractului de cedare a drepturilor
litigioase a avut loc într-o etapă în care Primăria
Capitalei trebuia să pună deja în executare hotărârea
judecătorească respectivă. Aşadar, încheierea contractului
respectiv s-a făcut într-o etapă administrativă, nu
judecătorească.
Potrivit Codului Civil, neexistând
propriu-zis un litigiu, nu putea exista nici dreptul de a-l cumpăra.
Un alt argument care susţine ideea nulităţii actului încheiat
de Constanda cu proprietarii din Satul Francez este şi o acţiune în
instanţă a doi dintre proprietari, care cereau să se constate
nulitatea actului de cedare a drepturilor litigioase. În acest
caz, potrivit Codului civil, Primăria Bucureşti putea să-i
plătească omului de afaceri Costică Constanda doar suma pe care
acesta a plătit-o proprietarilor din Satul Francez, taxele şi
dobânda, fără să mai fie obligată să atribuie terenul.
Cu
alte cuvinte, Municipalitatea ar fi putut să evite lungul şir al
proceselor, dar şi plata unei despăgubiri, oricum neîntemeiate,
de 18 milioane de euro. Primăria Capitalei ar putea fi acuzată
astfel de neglijenţă în serviciu, deoarece nu a soluţionat
cauza pe cale legală.
O altă eroare judiciară semnalată de
Mediafax a apărut chiar şi în soluţia definitivă şi
irevocabilă a Curţii de Apel Bucureşti, prin care i s-a dat câştig
de cauză lui Costică Costanda împotriva Consiliului General
al Municipiului Bucureşti, deşi, potrivit Legii 213/1998 privind
proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, Consiliul nu
are calitate procesuală pasivă şi nici personalitate juridică.
În
aceste condiţii, soluţia pentru salvarea Parcului Bordei stă în
mâinile societăţii civile sau a Guvernului care pot deschide
o acţiune în instanţă sub forma unei revizuiri sau a unei
contestaţii în anulare. Tot pe principiul interesului public,
un asemenea proces ar putea fi scutit de taxele de timbru, una dintre
problemele care ar putea apărea având în vedere valoarea
mare a bunului disputat.
Antena 3