Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat vineri, la Băile Tuşnad, că este în interesul atât al românilor, cât şi al maghiarilor să existe o cooperare strânsă între cele două ţări, punctând faptul că nu a avut niciodată sentimente antiromâneşti. El a mai adăugat că guvernul ungar „nu a cerut niciodată statelor succesoare ceva ce nu ar asigura minorităţilor care trăiesc în Ungaria”, prin urmare vrea ca ele să asigure aceleaşi drepturi maghiarilor care trăiesc pe teritoriile lor. Oficialul de la Budapesta a cerut autonomie pentru maghiari, spunând că în Ungaria minoritățile „au dreptul la autonomie”. Vicepremierul a dat exemplul românilor din Gyula, despre care a zis că „își pot flutura steagul oricând”, transmit hirado.hu și Agerpres.
„Mama mea e din Ardeal şi chiar m-aş risca să spun, m-aş aventura în a spune că atunci când eram eu copil, mama şi bunica vorbeau în româneşte, ca să nu înţelegem noi. Deci, asta ca să înţelegeţi, eu niciodată n-am avut sentimente antiromâneşti. Asta să fie clar, din capul locului. Înotdeauna am zis: interesul românilor, interesul ungurilor, maghiarilor din Transilvania este să fie o cooperare, să existe o cooperare strânsă şi să existe relaţii bune între cele două ţări. Nu suntem nici germani, nici slavi, depindem unii de alţii. Noi depindem de dumneavoastră, români, de România şi dumneavoastră depindeţi de noi. (...) Dacă am reuşit cu Serbia să ajungem la o reconciliere, la un acord istoric, atunci nu văd de ce nu s-ar putea întâmpla acelaşi lucru şi cu România. (...) Deci, noi am întins mâna, avem o deschidere totală şi suntem dependenţi şi unii de alţii”, a declarat Semjén Zsolt, potrivit traducerii oficiale.
„Este în interesul românilor şi maghiarilor să existe cooperare strânsă”
Ca argument în favoarea acestei reconcilieri, oficialul ungar a vorbit despre interesele economice care leagă cele două ţări.
„Dacă dumneavoastră mergeţi cu maşina de la Zahony (oraş din Ungaria - n. red.), graniţa cu Ucraina, puteţi să mergeţi pe autostradă până în Spania, Gibraltar, deci există coridorul acela şi există un coridor economic, dacă doriţi, Est-Vest. Dar, dacă vă suiţi în maşină pe malul Mării Negre, spre exemplu, şi doriţi să ajungeţi până în Marea Baltică, nu există autostrăzi, nu puteţi ajunge de la un capăt până la altul mergând pe autostradă. Şi acesta este doar un singur argument. Dar pot fi alte o sută de argumente în favoarea unei reconcilieri istorice dintre cele două ţări, România şi Ungaria. Nu numai interesele economice primează, sunt foarte multe alte interese care ne leagă”, a spus vicepremierul Ungariei.
Acesta a susţinut că a existat o perioadă foarte bună a relaţiilor româno-ungare în timpul preşedintelui Traian Băsescu, „după care domnul Băsescu şi-a schimbat părerea la un moment dat”, şi a amintit şi de proiectele de finanţare depuse de cele două ţări atunci când Elena Udrea se afla în Guvern.
Citește și
„Ştiu că există posibilitatea şi am avut exemple foarte bune de cooperare în toate domeniile între cele două ţări, cooperare eficientă, care a dat rezultate, deci nu văd de ce nu ar exista o situaţie în care am putea avea o cooperare la fel de de eficientă şi la fel de rodnică”, a arătat Semjen.
El a mai vorbit și despre relațiile dintre Ungaria și statele succesoare.
„Dacă relaţiile între Ungaria şi statul succesor sunt fructuoase, cum este cazul Serbiei, este corect şi echitabil ca maghiarii din Serbia şi sârbii din Ungaria să beneficieze şi ei de această relaţie bună. Dimpotrivă, dacă relaţiile sunt proaste, ca în cazul Ucrainei, ele nu ar trebui să pună o povară asupra minorităţii ucrainene din Ungaria, deoarece ea nu are nicio responsabilitate în acest sens”, a mai explicat el.
„Minoritatea română din Ungaria este parte integrantă atât a lumii ungare, cât şi a celei româneşti”
Semjen Zsolt a mai explicat că guvernul ungar consideră de la sine înţeles că, de exemplu, minoritatea română din Ungaria este parte integrantă atât a lumii ungare, cât şi a celei româneşti.
„Constituţia stipulează că minorităţile din Ungaria sunt factori constituenţi ai statului şi că au dreptul la autonomie. De exemplu, comunitatea românească din Gyula are dreptul să aleagă simbolul prin care îşi exprimă identitatea, poate afişa drapelul românesc cum doreşte, poate cânta imnul României când doreşte”, a spus el, considerând un lucru natural ca românii din Ungaria să adopte cetăţenia română.
În ceea ce priveşte relaţiile cu ţările vecine, el a precizat: „Pe vremea lui Slobodan Milosevic, nimeni nu s-ar fi gândit că „va fi nu doar reconciliere cu Serbia, ci şi împăcare. Dacă am putut face acest lucru cu sârbii, de ce nu am putea să o facem cu românii şi slovacii?”.
„Noi am întins mâna românilor, slovacilor, statelor succesoare. Interesul nostru este ca maghiarii să dăinuie pe pământul natal şi să avem cele mai bune relaţii posibile cu statele succesoare. Nu depinde de noi dacă nu este cazul, de exemplu, cu Ucraina”, a punctat Zsolt Semjen.
