Aglomerație pe DN1, în Brașov. Poliția recomandă rute alternative pentru șoferii care se întorc spre București
Publicat acum 4 ore si 18 minute
Potrivit studiului, aproape două treimi (62%) dintre români au o relaţie pe termen lung, pe care cei mai mulţi (56%) au oficializat-o prin căsătorie, ceilalţi (6%) preferând traiul în comun fără acte. Doar 78% dintre toate cuplurile locuiesc singure într-o gospodărie, celelalte împărţind spaţiul cu părinţii sau cu alte rude.
Procentul cuplurilor care nu au o casă a lor creşte la 61% pentru perechile în care cel intervievat are sub 25 de ani, respectiv la 34% pentru cele în care respondentul se află în grupa de vârstă 25-34 de ani.
Românii petrec în medie 25 de ore săptămânal cu muncile casnice, ceea ce reprezintă o medie de peste trei ore pe zi. Având în vedere distribuţia sarcinilor casnice pe sexe, femeile petrec în gospodărie şi pentru îngrijirea copiilor un număr considerabil mai mare de ore comparativ cu bărbaţii (o dată şi jumătate).
Familia modernă, egalitară, este preferată de majoritatea subiecţilor, mai mult de jumătate dintre persoanele investigate declarând că nu contează cine conduce în familie, bărbatul sau femeia. Totuşi, cei care consideră că bărbatul ar trebui să conducă reprezintă un procent destul de ridicat (41%).
Cea mai importantă cauză a apariţiei problemelor în căsnicie este reprezentată de lipsurile materiale (70%) sau lipsa de bani (42%), urmată de sarcinile gospodăreşti (42%) şi comportamentul copiilor (20%). Băutura este considerată un motiv de ceartă de 10% din populaţie, afectând într-o mai mare măsură pe femei decât pe bărbaţii.
Deşi cel mai important lucru într-o căsătorie este iubirea, absenţa ei nu reprezintă cel mai important motiv ca partenerii să se despartă. Divorţul este acceptat în situaţii mai degrabă extreme, în principal violenţă şi alcoolism, în secundar infidelitate şi încetarea iubirii între cei doi.
Datele Barometrului de Opinie Publică arată diferenţe foarte mari între bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte relaţiile sexuale în afara căsătoriei. Doar 38% dintre femei spun că au avut relaţii sexuale înainte de căsătorie, în vreme ce procentul este de 76% în cazul bărbaţilor.
85% dintre adulţii cu vârste de până în 45 de ani îşi doresc maximum doi copii. Momentul oportun pentru apariţia primului copil este legat, pentru cei mai mulţi dintre respondenţi, de cel al căsătoriei, dar şi de maturitatea socială (asumarea responsabilităţilor).
Trei sferturi dintre cei intervievaţi consideră că, atunci când nu doresc să aibă copii, oamenii trebuie să recurgă la metode contraceptive, numai 6% considerând firească abstinenţa. Principala motivaţie a controlului naşterilor este considerată a fi de natură materială pentru 75% dintre respondenţi.
O cincime dintre persoanele intervievate nu cunosc nicio metodă de prevenire a sarcinii, dar trei sferturi dintre aceştia au peste 45 de ani, ceea ce înseamnă că informaţia este larg răspândită în rândul persoanelor tinere.
Barometrul de Opinie Publică indică o relativ largă acceptare a ideii de educaţie în şcoală şi familie a minorilor în legătură cu metodele anticoncepţionale. În schimb, vânzarea de anticoncepţionale minorilor (şi, implicit, utilizarea de către aceştia) rămâne mai degrabă în zona inacceptabilului pentru respondenţi.
Jumătate dintre femeile intervievate au recunoscut că au recurs la avortul voluntar. Dintre acestea, 28% au declarat că au făcut un singur avort, 32% - două, 26% - între trei şi cinci, 12% - mai mult de cinci.
Homosexualitatea este în continuare puternic respinsă de societatea românească. La întrebarea ?Credeţi că homosexualii trebuie acceptaţi ca orice altă persoană?, 52% dintre cei intervievaţi au răspuns negativ şi numai 34% pozitiv (restul de 15% refuză să răspundă).
Intoleranţa legată de homosexualitate este practic ridicată în aproape toate mediile sociale, chiar dacă tinerii, cei din mediul urban şi cei cu studii mai multe sunt mai toleranţi.
Aproape 80% dintre români s-ar simţi deranjaţi dacă o persoană de acelaşi sex le-ar face avansuri, două treimi ar avea aceeaşi reacţie dacă ar vedea două persoane de acelaşi sex sărutându-se pe stradă, indiferent dacă este vorba de bărbaţi sau femei.
De asemenea, mai mult de jumătate ar fi destul de mult sau foarte mult deranjaţi să afle că o persoană apropiată sau medicul de familie este homosexual şi 45% nu s-ar simţi confortabil să ştie că un coleg de serviciu are o altă orientare sexuală. Totuşi, 9% dintre respondenţi au recunoscut că s-au simţit atraşi cel puţin o dată de persoane de acelaşi sex.
Ancheta de teren a fost realizată în perioada 21 mai - 4 iunie, pe un eşantion de 1.999 persoane în vârstă de la 18 ani, reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României. Marja de eroare este de ą 2,3%, pentru un nivel de încredere de 95%.
Antena3.ro
