Rezultate LOTO 6/49, Loto 5/40 și Joker de joi, 21 noiembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 6 ore si 0 minute
Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a respins, în 16 martie, ca neîntemeiată contestaţia arhiepiscopului Sucevei şi Rădăuţilor împotriva deciziei CNSAS potrivit căreia IPS Pimen ar fi colaborat cu fosta Securitate.
Decizia a fost contestată de IPS Pimen la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care în 18 octombrie i-a respins irevocabil recursul, menţinând decizia Curţii de Apel Bucureşti potrivit căreia a colaborat cu fosta Securitate.
Potrivit Deciziei CNSAS numărul 3.370 din 9 octombrie 2007, Vasile Zainea (IPS Pimen Zainea) este titularul dosarelor SIE 40160 şi I 993, iar potrivit celor consemnate în aceste dosare, "a fost utilizat ca informator de IJ Suceava sub numele conspirativ Sidorovici în perioada 1975-1977".
În documentul citat, se arăta că "în perioada cât a funcţionat la Putna, a fost folosit uneori de organe în culegerea de informaţii despre unele elemente străine ce vizitau sau erau cazate la mănăstire" şi că datele obţinute le furniza verbal.
"După venirea sa la Suceava a fost atras şi mai mult la colaborare, iar informaţiile ce le obţinea le furnizează în scris, deşi nu este înregistrat la noi ca sursă", se preciza în dosarul SIE 40160.
În decizia CNSAS se mai arăta că, după întoarcerea de la o specializare în Republica Federală Germania, la 30 iunie 1977, Vasile Zainea a fost înregistrat ca informator intern de DIE, cu scopul pregătirii lui "cu sarcini în exterior, având numele conspirativ Petru".
La dosar sunt mai multe extrase din note care ar fi fost semnate olograf de sursa Petru, o notă redactată olograf de sursa Sidorovici în care sunt prezentate mai multe discuţii avute cu diferite persoane în străinătate, dar şi unele aprecieri, cum ar fi cea despre situaţia Arhiepiscopiei Misionare din America.
Acolo, sursa Petru arăta că "sărăcia lucie" a Arhiepiscopiei este cauzată de faptul că Arhiepiscopul "nu poate să se încadreze în specificul vieţii americane" şi nu foloseşte posibilităţile specifice Americii de dobândire a celor necesare, cum ar fi primirea de donaţii în bani sau obiecte sau "folosirea bingo-ului, joc de noroc autorizat de stat şi pus sub controlul Bisericii ca o autoritate morală".
IPS Pimen Suceveanul a contestat decizia CNSAS şi a solicitat instanţei să o anuleze arătând că nu a avut niciun angajament scris cu aceste instituţii.
