Vegetarianismul, o nouă modă în România: Fiţă sau dietă culinară?

ANTENA3.RO - EXCLUSIV ONLINE // Motivele religioase, medicale, etice sau estetice: acestea ar fi convingerile pe care românii le adoptă în cazul dietei vegetariene. În România, aceasta se manifestă intens de mai puţin de cinci ani, de când au început campaniile pentru protejarea mediului, iar dietele există per total în cărţile de bucate şi, în stomacurile românilor, de mai puţin de zece ani, după opiniile unor nutriţionişti. Faţă de meleagurile străine, ţara noastră este la stadiul de embrion în acest domeniu: momentan există în România o asociaţie care apără drepturile vegetarienilor şi câteva restaurante cu profil în ţară. Chiar şi firmele româneşti apelează la meniul vegetarian când organizează delegaţii, traininguri sau dineuri pentru clienţii săi. Antena3.ro a realizat un material informativ şi a stat de vorbă cu Societatea Vegetarienilor din România, dar şi cu alte instituţii abilitate, despre moda de a fi vegetarian în România.

Unele persoane cred că a fi vegetarian înseamnă să mănânci pătrunjel toată ziua, iar altele consideră că a fi vegetarian înseamnă de fapt să te hrăneşti cu ouă şi lactate, dar în ambele cazuri nu se pune la socoteală carnea de orice fel.

Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) explică pentru Antena3.ro că vegetarianismul poate cuprinde trei categorii, respectiv ovo-lacto vegetarienii, lacto-vegetarienii şi veganii.
?Primele două comportamente alimentare vegetariene oferă o dietă mai echilibrată în nutrienţi, inclusiv de origină animală, ouă, lapte şi derivate, cu valoare biologică ridicată. Veganismul privează însă de nutrienţi esenţiali de origină animală, cum ar fi vitamina B12, fierul sau acizii graşi esenţiali?, adaugă Mencinicopschi pentru Antena3.ro.
Directorul ICA mai spune pentru Antena3.ro că moda vegetarianismului există în România ?de relativ puţin timp, în accepţia modernă acest lucru înseamnă mai puţin de 10 ani?.

De asemenea, Marius Vasilescu, vicepreşedintele Societăţii Vegetarienilor din România (SVR), organizaţie non-profit care are ca scop promovarea dietei vegetariane, explică pentru Antena3.ro cum că această modă s-a extins în ţara noastră ?cam în 2006, de când au pornit campaniile româneşti de protejare a mediului împotriva efectului de seră?.
Cum au apărut vegetarienii?
Inceputurile vegetarianismul pot fi asociate cu traditiile spirituale hinduse şi jainiste, care asociază eliminarea cărnii de orice fel din alimentaţie cu nonviolenţa, tendinţe care au debutat din mileniul II i.Ch.
Marius Vasilescu de la SVR spune pentru Antena3.ro că cea mai mare parte dintre vegetarieni se regăseşte în India sau în Africa, pentru că, motivează el, ?din moment ce ţările sunt sărace şi populaţia are puţină mâncare, nu mai are cum să hrănească şi animalele, iar astfel ele nu au cum să trăiască pentru a putea fi sacrificate?.
?Motivele pentru cei care conştientizează şi care se informează despre dieta vegetariană în România nu sunt cele economice, ci cele care ţin de convingerile religioase, evenimentele privind starea de sănătate, convingerile etice, pentru că iubesc animalele sau chiar cele estetice, pentru că doresc să arate bine şi să fie supli?, explică Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Primele societăţi creştine care au promovat vegetarianismul au aparut în Marea Britanie şi SUA, în anii 1850, unde în prezent aproape 10% din populaţie este vegetariană, după cum completează Vasilescu. Tot el spune pentru Antena3.ro că în ţara noastră motivele principale pentru care oamenii schimbă macazul către dieta vegetariană sunt mai ales cele care ţin de sănătate sau de compasiunea faţă de animale.
?In România nu există statistici despre câţi vegetarieni sau vegani sunt, dar eu cred că la noi procentul ajunge la abia 1% din populaţie. Numărul vegetarienilor pot spune că a crescut puţin în ultimii ani, dacă mă iau după câţi membri s-au înscris la SVR: în 2004 erau aproape 100 de înscrişi, iar în 2008 erau 600?, adaugă Vasilescu.
Avantajele versus dezavantajele dietei
Deşi anumite vitamine, proteine sau grăsimi se regăsesc mai mult în unele fructe şi legume decât în carne sau unele produse lactate, totuşi vegetarienii, mai ales veganii, adică cei care consumă doar leguminoase cum ar fi mazăre, soia sau fasole, sunt mai predispuşi decât omnivorii la anemiile de fier sau la alte probleme de sănătate.
?Proteinele pot fi asigurate pentru ovo-lacto-vegetarieni din ouă, lapte şi derivate, leguminoase, nucifere, pentru lacto-vegetarieni din lapte, leguminoase şi nucifere, iar pentru vegani, numai din leguminoase, nucifere şi seminţe?, detaliază Mencinicopschi pentru Antena3.ro.
Tot el spune că cei care urmează o dietă vegetariană îşi pot procura cantitatea de calciu şi fier din ouă, lapte şi derivate, legume sau fructe, pentru ovo-lacto-vegetarieni. In cazul lacto-vegetarienilor, calciul şi fierul se poate asigura din lapte şi derivate, dar mai greu fierul şi alţi nutrienţi esenţiali.
?Veganii îşi asigură greu fierul şi calciul, respectiv din surse exclusiv vegetale datorită biodisponibilităţii scăzute a acestora. In cazul lor, este scăzută prezenţa vitaminei B12?, adaugă Mencinicopschi pentru Antena3.ro.
Veganii trebuie să fie cei mai atenţi ca dieta lor să le asigure cantitativ şi calitativ toţi nutrienţii şi în special nutrienţii esenţiali, adică aminoacizii, vitaminele, mineralele şi acizii graşi. Aportul caloric pentru vegetarieni trebuie să fie cel obişnuit, adică aproape 2500 Kcal pe o zi pentru bărbaţi şi aproape 2000 Kcal pe zi, pentru femei, după cum mai spune directorul ICA pentru Antena3.ro.
Si unele instituţii s-au ?convertit? la vegetarianism
Pentru că în România s-au deschis câteva restaurante cu profil vegetarian sau vegan, iar cărţile de bucate au început şi ele să se transforme după această dietă, nici unele instituţii nu au rămas mai prejos şi au început să respecte existenţa vegetarienilor.
Centrul de Resurse Juridice (CRJ), organizaţie non-guvernamentală care acţionează pentru respectarea drepturilor omului şi a egalităţii de şanse la o justiţie echitabilă, a aderat la dieta vegetariană în cazul delegaţiilor în care îşi invită partenerii, în urmă cu trei ani.
?In timpul trainingurilor, delegaţiilor sau a cursurilor, în ţară şi în Bucureşti, la care CRJ asigura şi masa, erau anumite persoane care ţineau post. Astfel, preferinţele pentru mâncare erau împărţite şi ne-am hotărât să trimitem înainte de confirmarea participării şi un formular pe care partenerii noştri să-l completeze cu tipul de mâncare preferat, respectiv normal, care include toate tipurile de carne, vegetarian sau alt tip?, explică pentru Antena3.ro Radu Nicolae, managerul programului ?Integritate Publică? din cadrul Centrului de Resurse Juridice.
Tot el adaugă că aproape 10% din cei care urmează trainingurile şi cursurile CRJ sunt vegetarieni şi că formularul este şi o formă împotriva discriminării, pentru că ?nu poţi presupune că toată lumea urmează aceeaşi dietă?.
?Salvam balene, dar aveam copanul de pui în mână?
Marius Vasilescu, vicepreşedintele Societăţii Vegetarienilor din România are 26 de ani şi este vegan din anii 2000, deşi recunoaşte că a călcat strâmb de câteva ori şi a urmat şi o dietă ovo-lacto-vegetarienă.
?Am crescut la ţară cât timp am fost copil şi am interacţionat mult cu animalele, aşa că am văzut cum sunt sacrificate. Aşa m-am hotărât să trec la vegetarianism, deşi la început mâncam pui, peşte şi lactate şi semnam petiţii pentru salvarea balenelor, dar aveam copanul de pui în mână?, povesteşte Vasilescu despre începuturile dietei lui, acum aproape nouă ani.
El adaugă că aproape după un an de încercări a devenit vegan şi că înainte să treacă la veganism, era anemic la fier. De când s-a hotărât să fie vegan, Marius Vasilescu a început să mănânce sarmale cu soia sau cu nuci, prăjituri de post cu lapte de soia sau preparate cu banane în loc de ouă.
Paula Safta, Antena3.ro