Vedetele Antena 3 se vor duela în gastronomie pentru câte o unitate de învăţământ din regiunile istorice. Zeci de copii dintr-un sat din Republica Moldova visează că într-o zi vor avea și ei o școală, modernă, dotată cu materialele didactice necesare.
Pentru cei din comuna Camenca, raionul Glodeni luptă mâine echipa Basarabia, formată din Maria Coman, Lidia Fecioru şi un invitat surpriză. Școala din localitate a fost inaugurată în 1966 şi a primit numele unui susținător al Românismului, istoric şi critic literar născut acolo. Clădirea are acum nevoie urgentă de modernizare.
Deşi au trecut mai bine de 50 de ani de când a fost înființată, condițiile de la Şcoala Gimnazială "Vasile Coroban" din Republica Moldova nu s-au schimbat prea mult, iar de tehnologie avansată nici nu poate fi vorba.
120 de elevi din patru sate din Republica Moldova studiază în instituția care îi poartă numele marelui critic literar Vasile Coroban
120 de elevi din patru sate din Republica Moldova se mândresc să studieze în instituția care îi poartă numele marelui critic literar Vasile Coroban care a luptat mereu cu regimul sovietic şi a ajuns un Socrate al Basarabiei. Însă, peste Prut, școlile primesc bani de la stat în funcţie de câți copii sunt înmatriculați în unitatea de învăţământ. Un lucru extrem de rău pentru școlile de la sat, spune directorul. Şi asta pentru că sunt din ce în ce mai puţini copii.
„Noi muncim, ne facem meseria pentru a transmite cunoștințele, pentru un proces educational de calitate. Cu toate că suntem la ţara, dar un proces de calitate sunt niște cerințe unice. Desigur ca mai apar şi probleme ce țin de baza materială. Ar trebui să ne referim la o reparație capitală. Dorim să transmitem copiilor dragostea de neam şi de ţara să nu uite niciodată de unde li se trag rădăcinile", spune Oleg Rusu, directorul Gimnaziului "Vasile Coroban" din comuna Camenca
Lipsa investițiilor în infrastructură sau în tehnologie sunt principalele probleme ale instituţiei
Şcoala funcționează parcă în condiţii de Ev Mediu, iar profesorii au făcut încercat să ia toate măsurile necesare pentru a veni în sprijinul elevilor.
"Poate mai facem şi noi economie, ne mai adresam la autorități, mai găsim poate un sponsor care sa ne mai ajute cu acei bani care ar fi necesari, dar speram ca vom realiza şi lucrul acesta. Am apelat şi la tel fix, am mai pus în contact şi tel mobil pentru a se ţine leg cu copiii pentru a-i pune în desfășurarea procesului. Nu a fost aşa de ușor dar ne-am descurcat", spune Oleg Rusu, directorul Gimnaziului "Vasile Coroban" din comuna Camenca
Lipsa investițiilor în infrastructură sau în tehnologie sunt principalele probleme ale instituţiei. Profesorii şi-ar dori să aibă orele de lucru mult mai atractive şi interactive, însă pentru că nu au materialele necesare încearcă să se adapteze.
„Noi profesorii vedem în clasele de elevi o familie mare", spune Silvia Butnariuc, profesor Limba și Literatura Română
Deşi nu au dotări moderne, elevii sunt bucuroși că au unde învăța. Pentru ei, o bibliotecă modernă, o tablă interactivă sau tablete moderne sunt doar un vis îndepărtat. Cu toate acestea nu se lasă descurajați şi spun că profesorii lor sunt nişte exemple demne de urmat.
Satul Camenca este atestat pentru prima dată în anul 1604. După legenda se spune că locul unde este satul era moşia mănăstirii Golia din Iaşi, moşie care a fost dăruită de domnitorul Moldovei Vasile Lupu.
Populaţia totală este de 2076 locuitori. Școala activează din 1966, Oleg Rusu e director din 1999. Numele scolii vine de la Vasile Coroban, născut in 1910 în Camenca. A fost un susținător al romanismului, istoric și critic literar. A redactat ziarul "Viața universitară" cu caracter antifascist, fiind după aceasta condamnat.
După 28 iunie 1940 a colaborat la ziarul "Pământ sovietic" din Bălți. În 1942–1945 a fost învățător la o școală medie din regiunea Kemerovo. După 1945 a lucrat ca secretar responsabil la ziarul "Luceafărul roșu".
Din 1947 colaborează la Institutul de limbă și literatură al AȘM, fiind conducător al Sectorului de teorie a literaturii al acestui institut. Autor și redactor a manualelor de literatură pentru școlile din RSSM. A publicat studii despre literatura clasică românească și universală, a cercetat fenomenul literar din RSSM.
