Ministrul Apărării precizează că viitorul grup de luptă NATO din România "presupune în jur de 1.000 de soldați. A fost anunțată națiunea-cadru, care este Franța, care și-a întărit nu numai prezența în România și relațiile cu România, existente de dinainte, dar relația dintre cele două ministere ale Apărării este una privilegiată în acest moment, alături de relațiile cu Ministerul Apărării din Germania și din alte state, Italia, care participă la aceste forțe.
Franța va fi națiune-cadru, în jur de 1.000 de militari. Nu s-a stabilit încă exact profilul militarilor, cum va arăta această configurație. Sunt mai multe țări care cu siguranță vor aduce în această forță multinațională soldați și tehnică.
S-a anunțat deja, după câte știu eu, în primele discuții, Portugalia, premierul a discutat la ședința de Guvern comună de la Varșovia cu Polonia, care va completa de asemenea forțele multinaționale din România. Este vorba de hotărâri operative care se vor lua în viitor", a spus Vasile Dîncu.
Întrebat câți soldați NATO vor fi în total în România, după înființarea grupului de luptă, cu tot cu militarii deja prezenți, Dîncu a răspuns: "Vom avea peste 3.000 de militari din forțe multinaționale pe teritoriul României, în această fază.
Evident că nu sunt situații definitive. În funcție de evoluția situației, întărirea flancului estic poate să conțină și alte aspect de tip cantitativ", a completat oficialul.
Mesajul Alianţei
Liderii NATO reuniți la Bruxelles au decis să trimită noi trupe în flancul estic și să înființeze patru grupuri de luptă în România, Bulgaria, Slovacia și Ungaria.
Vasile Dîncu spune ce mesaj transmite Alianța cu această măsură:
"Cu această măsură, Alianța transmite un mesaj care era așteptat de către toată lumea, de către întreg flancul estic, acela de a consolida prezența NATO în această zonă, transmite un sentiment de siguranță și un lucru care este esențial și care s-a văzut și săptămâna trecută, atunci când s-a aprobat Busola Strategică, documentul european strategic fundamental, acela că NATO și UE sunt împreună și că reprezintă un corp solid al sistemului de apărare în Europa și în lume.
Este o garanție, până la urmă, de securitate, nu numai pentru noi, pentru această zonă, este o garanție de securitate pentru Europa și o garanție că lumea se schimbă, că intrăm într-o altă fază a istoriei, aș putea să spun", a transmis Alianţa, potrivit lui Dîncu.
România a decis să crească bugetul Apărării de la 2% la 2,5%
Ministrul explică felul în care vor fi cheltuite fondurile suplimentare: "Una din regulile NATO atunci când s-a stabilit un buget de minim 2% din PIB, n-au aplicat toate țările, dar încet-încet, toate țările vin la acest procent, exista și un procent pentru inovație și cercetare, 2% din aceste fonduri și 20% pentru înzestrare.
Noi am avut anul trecut, din bugetul de 2% din PIB, am avut 26% pentru înzestrare. În viitor, va crește și PIB-ul, dar pe lângă cheltuielile privind pregătirea forței umane, prin pregătirea resursei umane, cred că vom crește mult peste 30% procentul pentru înzestrare, pentru că înzestrarea devine o urgență pentru toate țările, mai ales că sigur că și în zona înzestrării se discută existența unor planificări, a unei înzestrări comune, tot complementare, care să țină cont de flancul estic, care să țină cont de asemenea de nevoile comune.
Am trecut la apărare colectivă și asta înseamnă că nu mai suntem singuri, dar și putem mai ușor să ne dotăm în zona înzestrării, cu armament de ultimă generație", explică Dîncu.
Iohannis, la summitul de la Bruxelles: ”NATO a aprobat grupul de luptă ce va fi poziționat în Romania”
Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la summitul de la Bruxelles, că NATO a aprobat grupul de luptă ce va fi poziționat în Romania și a salutat decizia unui asemenea grup multinațional.
”Este al doilea summit NATO într-o lună de când Rusia a atacat complet neprovocat Ucraina. Ne întâlnim pentru a discuta situația din Ucraina, măsurile pe care vrem să le luăm.
Dorim să dovedim că suntem uniți și în NATO, și în relația transatlantică. Vrem să discutăm cum putem să ajutăm în continuare Ucraina, e vorba de ajutor umanitar", a spus şeful statului.
