Salvamontiștii din Poiana Brașov le cer schiorilor să nu folosească pârtiile: „Nu au fost încă amenajate, chiar dacă a nins”
Publicat acum 5 ore si 52 minute
''Johan Kobborg, un mare artist contemporan, nu are cum să înţeleagă cum ne-a tranformat perioada comunistă si ce efecte se prelungesc până acum'', comentează vicepremierul Vasile Dîncu scandalul de la Operă, subliniind că artiştii români nu trebuie să excludă deschiderea spre proiecte ambiţioase.
Într-o postare pe Facebook, el a vorbit despre cele două tabere ca ''lumea nouă ce mizează pe inovaţie şi schimbare'' versus ''artişti pe care societatea i-a obosit şi umilit, reticenţi la schimbări şi experimente''.
''Azi am stat trei ore la Opera Naţională şi încă aproape trei cu o altă delegaţie condusă de Johan Kobborg şi Alina Cojocaru. În fiecare dintre cele două grupuri pasiune, emoţie şi dorinţa de a învinge punctul lor de vedere. Fiecare cu partea lui de adevăr şi cu partea de intoleranţă. Unii invocau nevoia de previzibilitate, de repertoriu stabil şi management performant, artişti pe care societatea i-a obosit şi umilit încât acum sunt reticenţi la schimbări şi experimente. Ceilalţi mizează pe competiţie permanentă, de inovaţie şi schimbare. Criterii de performanţă din altă lume, adică lumea nouă. Un singur numitor comun: povestiri despre managementul neperformant al instituţiilor noastre de cultură, lipsa de resurse, viziune şi improvizaţia continuă'', a sintetizat vicepremierul conflictul.
El a negat că ar fi avut loc ieşiri lipsite de politeţe.
''Revoltaţii de la Operă au fost civilizaţi, organizaţi şi coezivi. Au ascultat o declaraţie cu un punct de vedere contrar fără sa huiduie şi mulţi chiar au aplaudat. Johan Kobborg, un mare artist contemporan, nu are cum să înţeleagă cum ne-a tranformat perioada comunistă si ce efecte se prelungesc până acum'', a susţinut Dîncu.
El a subliniat că este nevoie de o decizie pe termen scurt, pentru a curma criza, şi de un proiect pe termen mediu şi lung, de un sistem de politici culturale moderne şi inovative.
''Cred că o instituţie de repertoriu, asa cum îşi doresc angajaţii revoltaţi, cum poate fi Opera Naţională, nu trebuie să excludă deschiderea spre proiecte ambiţioase, care să aducă plusvaloare şi circulaţie internaţională. Un manager curajos şi un proiect inteligent nu cred că trebuie să elimine neapărat vreuna dintre tendinţe, chiar dacă multă lume crede acum că varianta radicală este cea mai bună. Dar despre asta vor vorbi şi decide specialiştii. Le sunt recunoscător tuturor celor care au participat azi la discuţii şi căutarea de soluţii. Vom continua şi mâine!'', a concluzionat vicepremierul.
