"Au fost exagerate câteva aspecte, precum mobilizarea celor între 18 şi 60 de ani. Nicio lege nu poate spune asta, pentru că în Constituţie şi în legile vechi ale apărării se spune că se constituie rezerva activă a României, dar asta înseamnă că oamenii lucrează la locul lor de muncă. De exemplu, poate că în momentul acela sunt o serie de componente ale legii care spun că nu poţi să plece cadrele militare în concediu sau să-şi dea demisia sau alte lucruri care ţin de această zonă.
Nimeni nu poate să aducă în armată pe cineva neinstruit, chiar dacă are 20 de ani, nu poate să meargă pe front cineva care n-a făcut armata. Au fost puse nepotrivit acolo, cei care le-au pus, fără să se gândească într-un context", a spus Vasile Dîncu.
Ministrul a detaliat pachetul de trei legi ale Apărării, care privesc securitatea naţională.
"Proiectul conţine trei legi importante: proiectul pentru managementul situaţiei de criză, care este o lege mai veche, dinainte de pandemie (...), starea de criză nu este definită în Constituţie şi noi n-am încercat să creăm o nouă stare. A doua componentă este legea privind cyber-security, apărarea cibernetică - vedem acum că asta este o componentă foarte importantă a ameninţărilor - este continuă şi trebuie modificată. (...)
Şi mai erau modificări la Legea 446/2006 - o lege a apărării naţionale care conţine, de exemplu, mobilizarea populaţiei, mobilizarea economiei, ce face economia în timp de ipotetic război, apoi conţine reglementări foarte importante referitoare la Agenţia Rezervelor Statului şi Situaţiilor Speciale - a trebuit să facem modificări care nu ţin de securitate sau comunicare, ci pur şi simplu reguli de organizare", a explicat Dîncu la Digi24.
