Antena 3 CNN Actualitate Mobilizarea bărbaţilor de 18 - 60 de ani, clarificări MApN. Care sunt bărbații care nu vor putea fi luați la război

Mobilizarea bărbaţilor de 18 - 60 de ani, clarificări MApN. Care sunt bărbații care nu vor putea fi luați la război

Laura Dinu
2 minute de citit Publicat la 09:53 18 Mar 2022 Modificat la 09:53 18 Mar 2022
Mobilizarea bărbaţilor de 18 - 60 de ani, clarificări MApN. Care sunt bărbații care nu vor putea fi luați la război
Sursa foto: getty images

Vasile Dâncu susține că noua lege va permite modernizarea armatei române și achiziționarea de echipamente noi. Mai mult decât atât, una dintre priorități va fi creșterea alocării bugetare pentru apărare de la 2 la sută din PIB, la 2,5 la sută.

Ministrul Apărării Naționale a vorbit, de asemenea, și despre problema mobilizării bărbaților cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani, în cazul izbucnirii unui război. Acesta dă asigurări că nu se pune problema mobilizării tuturor bărbaților între 18 și 60 de ani în cazul izbucnirii unui război, așa cum se vehiculase. 

"Mobilizarea tuturor bărbaților între 18 și 60 de ani nu se poate. Cineva care nu a făcut stagiul militar, indiferent de vârsta lui, nu poate fi mobilizat pe front. Vorbim despre situații ipotetice. În momentul ăsta nu există nicio dovadă, niciun argument că România și NATO ar intra în vreun conflict cu Federația Rusă", a declarat Vasile Dîncu, potrivit Observator News.

Ce se întâmplă cu cei care refuză încorporarea în caz de război? Categoriile de vârstă vizate

Din ce în ce mai multe informații apar în spațiul public despre o eventuală încorporare a bărbaților români în caz de război. Însă informațiile nu sunt clare și nu se știe cu exactitate care sunt bărbații vizați.

Legislația din România prevede pedeapsa cu închisoarea pentru cei care refuză să se supună unui ordin de încorporare venit de la o autoritate militară. Etapele premergătoare vor fi însă decise de Președintele României. 

Refuzul unei persoane de a fi încorporată în armată, în cazul solicitărilor în scris formulate de autorități, este considerat infracțiune potrivit Codului Penal din 2009.

Potrivit art. 432 din Codul Penal, „fapta persoanei care, în timp de război sau pe durata stării de asediu, îşi provoacă vătămări integrității corporale sau sănătății, simulează o boală sau o infirmitate, folosește înscrisuri false sau orice alte mijloace, în scopul de a se sustrage de la serviciul militar, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.”

Condiția de aplicare a art. 432 este însă existența unui război sau unei stări de asediu. 

România este, în acest moment, membră cu drepturi depline a  Alianței Nord-Atlantice încă din anul 2004, ceea ce însemnă că în cazul unei amenințări armate asupra suveranității teritoriale, este apărată de restul țărilor din alianță, prin mijloace militare și orice alt fel de suport.

Pe de altă parte, serviciul militar nu mai este obligatoriu în România începând cu 1 ianuarie 2007, potrivit unei decizii a Senatului. 

Cei care doresc să execute serviciul militar o pot face pe bază de voluntariat, indiferent că sunt femei sau bărbați. Doar în caz de război, de stare de mobilizare, și stare de asediu, armata devine obligatorie pentru bărbați.

Potrivit unui ordin publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 312/28.04.2014, în baza legii stării de asediu din 2006, pot fi încorporați în caz de război tinerii români cu vârste între 20 și 35 de ani, cu condiția să fie evaluați de medicul de familie. Modelul de certificat medical este publicat în Monitorul Oficial și, după ce este completat de medic, acesta trebuie depus de persoana în cauză la „comisia locală de recrutare-încorporare constituită pe timpul stării de asediu, al mobilizării și a stării de război”, scrie știrileprotv.ro.

×
x close