Vâscul, simbol al sărbătorilor de iarnă. Legenda plantei magice

În mitologiile europene, vâscul are un loc cu totul aparte. Este o plantă încărcată de magie, simbol al curăţeniei spirituale, al libertăţii şi armoniei. Semn de bun augur al dragostei, apărător şi protector al casei şi al familiei, vâscul, căruia i se mai spune şi ?creanga de aur?, este recunoscut acum drept simbol al Sărbătorilor de iarnă. Vâscul era considerat o plantă sacră atât de norvegieni şi druizii celţi, cât şi de indienii nord-americani.
Atârnat deasupra uşii, vâscul aduce noroc în casă, bunăstare şi fericire. Vâscul îşi menţine prospeţimea verde şi în timpul iernii, rezistând la ger şi întuneric. Vechii germani credeau că această plantă provine direct din cer.

Potrivit unei tradiţii mult răspândite (în special în ţările anglo-saxone) cei care se sărută în noaptea Anului Nou sub o ramură de vâsc vor avea bucurie şi fericire tot timpul anului următor.
Celţii au fost cei care au iniţiat un adevărat cult al acestei plante pe care o considerau de esenţă divină. În viziunea lor, cel mai preţios vâsc era cel crescut pe stejar; îl numeau ?lacrima stejarului? şi însoţeau culegerea unui astfel de vâsc de ceremonii fastuoase.
Druizii, preoţii celţi înveşmântaţi în alb, tăiau vâscul numai cu o seceră de aur, şi-l înveleau apoi cu grijă într-o mantie albă. Cu acel prilej se adunau ofrande şi se jertfeau doi tauri albi, înălţându-se rugi către zeii atotputernici, pentru a fi îndepărtate duhurile rele.
O altă legendă spune că, Balder, fiul zeiţei norvegiene Frigga, ar fi fost ucis de o săgeată din vâsc. Lacrimile albe ale zeiţei l-au readus la viaţă, iar ea a binecuvântat planta. Vâscul este un simbol pentru pace şi bucurie.
În alte legende medievale se spune că vâscul era atât de mult venerat, încât, dacă doi duşmani se întâlneau din întâmplare sub un pom în care era vâsc, ei trebuiau să înceteze imediat duşmănia şi să se împace spre cinstirea vâscului, a cărui putere magică o recunoşteau astfel.
Această plantă nu este doar un simbol al sărbătorilor, ci şi un bun remediu pentru hipotensiune şi astm. Infuzia şi siropul de vâsc pot fi folosite în tratarea afecţiunilor cardiace, renale sau pulmonare şi în prevenirea apariţiei tumorilor.
Oricât de ciudată ar părea evoluţia credinţelor despre vâsc, de la cea a celţilor şi până în zilele noastre, fiecare doreşte să aibă în casă în aceste zile o cât de mică crenguţă de vâsc, căci de noroc, sănătate şi zile senine are nevoie tot omul.
Agerpres