După ce a măturat Spania, potopul lovește și Portugalia. Climatolog: „Nu este exclus să avem și noi astfel de fenomene extreme”
Publicat acum 5 ore si 45 minute
Într-un sat de dincolo de graniţă, în estul Serbiei, este greu să îţi păstrezi fiinţa naţională când vieţuieşti înconjurat de străini. Adrian Ursu a prezentat, duminică după-amiază, în cadrul emisiunii "Secvenţial" un material impresionant despre comunităţile de români din Timocul sârbesc.
Oamenii sunt consideraţi de către sârbi drept vlahi, ci nu români, lucru care îi face să se întrebe dacă cineva are în vreun fel sau altul o soluţie pentru ei.
Românii din Valea Timocului tăgăduiesc să îşi recunoască statutul naţional şi ezită să vorbească limba română. De vină poate fi şi structura aşa-ziselor şcoli bilingve, unde româna este predată ca limbă străină.
Românii de la sud de Dunăre reprezintă o minoritate veche de secole, din care o parte locuiesc pe teritoriul actualei Serbii. Numărul acestora nu a fost niciodată cunoscut exact. Ultimul referendum din Serbia a înregistrat aproximativ 40.000 de persoane care se declarau vlahi. Potrivit altor informaţii, ei ar fi peste 400.000.
Timocul sârbesc e de fapt o mică Românie, însă acolo oamenii doar se nasc români, după care sunt obligaţi de autorităţi să trăiască şi să moară sârbi.
La sud, românii timoceni nu au parte de niciun drept care să le asigure păstrarea identităţii. Fără şcoli, fără biserici, fără presă în limba română şi fără reprezentare la nivel politic.
Precesul de asimilare e tot mai agresiv, iar românii patrioţi trăiesc din ce în ce mai greu.
Invitat în cadrul emisiunii "Secvenţial", istoricul Petre Ţurlea a prezentat o scrisoare ale unor români din Valea Timocului.
Vezi AICI înregistrarea emisiunii "Secvenţial cu Adrian Ursu".
Citeşte şi:
Preot român din Timoc, agresat de un poliţist de frontieră şi de un vameş la trecerea cu Serbia
