Potrivit judecătorului Alina Mioc, preşedintele Tribunalului Braşov, instanţa a respins şi propunerile de arestare pentru al doilea grup de reţinuţi, format din 33 de persoane, aceştia urmând a fi cercetaţi în stare de libertate, însă având interdicţia de a părăsi ţara, după ce magistraţii respinseseră propunerea privind arestarea preventivă şi în cazul primului lot de 35 de persoane.
În cazul a două persoane reţinute din cel de-al doilea lot procurorii nu au mai făcut propunerea de arestare preventivă, scrie Mediafax.
UPDATE 15.50 - Primul lot al "naşilor CFR" a fost pus în libertate. 35 de persoane reţinute de procurorii braşoveni pentru luare şi dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni au fost eliberate, vineri după-amiază. Judecătorii le-au respins cererile de arestare. Printre cei eliberaţi sunt şi capii reţelei. Aceştia nu au voie să părăsească ţara.
UPDATE 10.30 - Un număr de 70 de angajaţi ai CFR Călători din cei 81 audiaţi au fost reţinuţi de procurorii braşoveni, joi noapte, pentru luare şi dare de mită şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, aceştia fiind sau urmând să fie prezentaţi Tribunalului Braşov cu propunere de arestare preventivă.
Cei 70 de reţinuţi au fost împărţiţi în două loturi de 35 şi 33 de persoane pentru a fi prezentaţi magistraţilor Tribunalului Braşov cu propunere de arestare preventivă.
La orele dimineţii, despre 27 de angajaţi se ştia că au fost reţinuţi în dosarul "naşilor". Printre ei, se numără şi unul dintre liderii reţelei. În total, peste două sute de persoane au fost audiate iar numărul lor ar puta creşte în orele următoare.
Fiecare naş are naşul lui! Vorba din popor se confirmă şi în cazul mitei pe care o luau angajaţii CFR. Oricât de mică era suma, angajaţii ştiau că o parte din bani merge către superiori.
Trei persoane erau în vârful piramidei şpăgii, spun procurorii. Este vorba despre inspectorii revizori Valentin Cioncan, Gheorghe Cazacu şi Florin Trişcă. Traseul şpăgii era bine stabilit - de la naş totul pleca mai sus până la vârful piramidei, unde s-ar afla trei persoane. Inspectorii revizori Valentin Cioncan, Gheorghe Cazacu şi Florin Trişcă.
Transferul banilor se făcea în toaletele trenurilor, iar mai departe, la Bucureşti, mita era "spălată" la chioşcurile deschise pe peroane pe numele rudelor lor. Membrii reţelei veneau la aceste chioşcuri şi cumpărau produse la suprapreţ, folosind banii din şpăgi.
Revizorii care au fost identificaţi ca şefi ai reţelei de colectare aveau acces la planurile de control. Ei îi avertizau pe şefii de tren care, la rândul lor, îi avertizau pe controlori că urmează să fie verificaţi într-o anumită perioadă.
