Cu toate acestea, oficialul încearcă să-i liniştească pe cei nemulţumiţi de decizie, deloc puţini la număr, şi spune că exploatarea ar putea surveni peste 5 ani, dacă va fi aprobată.
Chiar şi aşa, oamenii pur şi simplu nu vor să accepte ideea.
Americanii de la Chevron au început deja prospecţiunile în perimetrul Bârlad, iar în vestul ţării sârbii de la NIS, controlaţi de Gazprom, în colaborare cu firma canadiană East West, vizează de asemenea gazele de şişt. Tot în vest, se arată înteresaţi şi ungurii de la Mol, care deţin două concesiuni. Totul în condiţiile în care organizaţiile neguvernamentale atrag atenţia asupra dezavatajelor fracţionării hidraulice.
Chevron mai are, pe lângă zona Bârlad, alte trei concesiuni în sudul Dobrogei. Mai multe proteste au fost organizate de localnici care au cerut guvernului să nu dea avize pentru începerea explorărilor.
Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale susţine că exploatarea în sudul Dobrogei va conduce la investiţii de 80 de milioane de euro şi că vor exista mai multe locuri de muncă, dar şi bani la buget prin contribuţii, taxe şi redevenţe. Totuşi, în urma exploatărilor, din circuitul agricol s-ar scoate 480.000 de hectare de teren.
Potenţialul de gaze de şist din România nu este, deocamdată, cunoscut. Se estimează existenţa unor rezerve de 540 de miliarde de metri cubi în Ungaria, Bulgaria şi România, dar fără a preciza în ce fel sunt distribuite acestea.
