Aspiranţii la fotoliul de preşedinte s-au întrecut în strângerea semnăturilor. Fiecare partid a dorit să arate că prezidenţiabilul său are o susţinere mai mare decât a adversarilor, aşa că la Biroul Electoral au sosit cărucioare întregi cu dosare cu datele alegătorilor. În total, peste 7,6 milioane de semnături au fost strânse de cei 14 candididaţi.
Cum numărul alegătorilor înscrişi în listele permanente depăşeşte 18 milioane 300 de mii, înseamnă că aproape unul din doi români cu drept de vot a semnat pentru un candidat.
Cei mai zeloşi au fost liberalii şi democrat-liberalii care au strâns pentru Klaus Iohannis peste 2 milioane 200 de mii de semnături. Social-democraţii au fost şi ei aproape, cu 2 milioane 195 de mii de semnături. Elena Udrea a depăşit şi ea numărul impus de lege de 200 de mii de semnături, la fel ca Monica Macovei şi Călin Popescu Tăriceanu.
Dacă toţi semnatarii s-ar şi prezenta la vot în primul tur, atunci prezenţa ar fi de peste 41%.
Spre comparaţie, la alegerile europarlamentare din primăvară, au venit la urne numai 32,16% dintre alegători. În schimb, la prezidenţialele din 2009, au votat peste 53% dintre români.
O prezenţă bună, de peste 46%, s-a întregistrat si la referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu din 2012.
Însă, interesul românilor pentru alegeri a scăzut cu fiecare ciclu electoral. O prezenţă record la vot s-a înregistrat în 1990 când au venit la urne peste 14 milioane 800 de mii de oameni dintr-un total de 17 milioane 200 de mii de înscrişi în listele permanente. Adică 86% dintre alegători şi-au exprimat opţiunea la vot.
