Un procuror incoruptibil rupe tăcerea: „Numirile șefilor în justiție ar trebui făcute de CSM. Președintele României ar trebui exclus din această ecuație”

Procuroarea Paula Tănase, vicepreședinte al magistraților din România, a fost invitata lui Mihai Gâdea și Mircea Badea în Ediție specială.

Paula Tănase, vicepreședinte al Asociației Magistraților din România, a candidat pentru șefia DNA în 2012, însă a pierdut în fața Laurei Codruța Kovesi.

Întrebată dacă regretă că a candidat la șefia DNA, magistratul a răspuns: „Am făcut-o atunci pentru că nu se mai putea, speram să schimb ceva. Acum pot schimba ceva și din poziția care sunt. Voiam să schimb ideea de a reforma. (...) Am sperat să văd o reacție minimală din partea unui judecător față de victimele unor erori judiciare, vreau să îmi cer eu scuze în numele sistemului judiciar. În 21 de ani, nu mi se impută nimic, nu am avut nicio condamnare la CEDO, la început soluționam peste 1500 de dosare”.

„Ajungem la discuția cu legile justiției care pot fi îmbunătățite. Absolut susțin de ani buni răspunderea magistraților, sunt de acord cu propunerea ministrului Justiției ca statul să se întoarcă împotriva magistraților care comit greșeli cu rea credință. Nu vi se pare că această prevedere rămâne suspendată, nu e terminată, s-ar cere completarea ei? Un magistrat care reputează achitări imputabile. Și evoluează în carieră până la pensie trebuie lăsat să distrugă destine? Nu trebuie limitată această evoluție profesională? Cu siguranță, da. Judecătorul, procurorul căruia îi este imputabilă achitarea, restituirea, eroare judiciară, trebuie să-i fie limitatp evoluția profesională (...) Acestea sunt cele mai frecvente situații, sunt achitări care sunt ignorate de actualul proiect.”, a declarat Paula Tănase.

Despre achitări imputabile: „Soluția de trimitere în judecată, rechizitoriul prin care un procuror trimite în judecată pe cineva fără să existe probe sau sunt insuficiente pentru a fundamenta o trimitere în judecată și se soldează cu achitarea. Această achitare înseamnă un destin distrus, perspectiva de avea o viață normală. Răsunde cineva? Nu răspunde nimeni”, a mai spus magistrastul.

„Numirile șefilor în justiție ar trebui făcute de CSM, dar plenul CSM-ului întregit, suplimentat cu reprezentanții ai societății civile: Președintele României ar trebui exclus din ecuația numirilor. Parlamentul ar trebui să aibă acces la numiri”, a mai spus procurorul.

Despre înființarea Direcției de investigare a infracțiunilor făcute de magistrați: „Se dorește o direcție sau o secție. Diferența care se face pe această reglemenatre vizează modalitatea de numire a procurorului șef în cadrul direcției nu a secției și procedura de selecție personală a lui. MInistrul Justiției ar propune numirea procurorului-șef și cu avizul procurorilor numește președintele, o secție înființată la Parchetul General, cu numirea procurorului-șef. Eu aș propune înființarea unei secții”.

„Magistratul trebuie să-și desfășoare activitatea cu respectarea legii”, mai susține procuroarea.