Cum a arătat lupta pentru Cotroceni. Analiza rectorului UBB, Daniel David
Publicat acum 22 minute
Brățara în cauză cântărește peste 100 grame și fusese descoperită tânărul din Optaşi-Măgura, judeţul Olt, pe când săpa un şanţ. Florin Stănciucu făcuse descoperirea în 2015, cu aproape doi ani înainte de a se afla că bunul este o brăţară dacică.
La început nu i-a dat aproape nicio importanţă. Știau de descoperire doar membrii familiei şi doi-trei vecini, cărora, povestea tânărul în 2017, pentru „Adevărul“, le-a cerut părerea. „O tinichea!“, ar fi dat rapid verdictul vecinii consultaţi.
O vreme, cu prețiosul obiect s-au jucat copiii tânărului, până într-o zi când soţia acestuia şi-a adunat toate bijuteriile într-o geantă. La aproape doi ani de la acel moment femeia a dat din nou peste geantă şi s-a reaprins interesul pentru obiectul descoperit întâmplător.
Înainte ca bărbatul să ducă un fragment la „specialistul“ de la casa de amanet, încercase să cureţe brăţara cu tot felul de substanţe. Metalul preţios a rezistat tuturor experimentelor, însă lucrurile nu s-au oprit aici şi bărbatul a rupt un fragment. „Am vrut să văd dacă e galben şi în interior“, a mărturisit cu sinceritate tânărul. Acel gest al lui a făcut ca valoarea estimată a brăţării să scadă semnificativ.
Bărbatul a aflat ce comoară a descoperise atunci când s-a trezit cercetat într-un dosar penal, iar brăţara dacică a devenit „corp delict“. La luni bune de la momentul la care descoperirea a fost făcută publică, la Muzeul Naţional de Istorie se organiza o conferinţă de presă, despre valoarea brăţării vorbind chiar directorul muzeului, dr. Ernest Oberlander-Târnoveanu, iar despre aspectul juridic al cazului, procurorul-general al României de la acea dată, Augustin Lazăr.
„Este o brăţară de aur databilă la mijlocul secolului I î. Hr., decorată cu un cap de dragon înaripat după modelul brăţărilor deja cunoscute de la Sarmisegetuza, dar nu are decât două spirale şi nu se termină în mod simetric la cealaltă extremitate tot cu un cap de dragon. Este o brăţară simplă, realizată prin tehnica baterii, dintr-un lingou.
Este al doilea obiect de aur cunoscut în Muntenia din civilizaţia dacică şi are calitatea de a fi şi cel mai greu obiect de aur dacic cunoscut până în prezent la sud şi la est de Carpaţi“, menţiona la acel moment dr. Oberlander-Târnoveanu.
La mai bine de patru ani de când s-a aflat de brăţară, noutatea este că bunul de patrimoniu va ajunge în sfârşit la Muzeul Judeţean Olt, aşa cum a existat, încă din 2017, promisiunea. Florin Stănciucu îşi exprima, la momentul la care s-a aflat în toată ţara că o brăţară dacică a fost descoperită în Olt, să beneficieze de o răsplată, sau măcar „să-mi facă şi mie o poză şi să o pună la muzeu“.
Acum însă e fericit că nu are dosar penal. Dacă ar fi anunţat autorităţile despre descoperirea făcută, în termen de 72 ore, ar fi putut încasa până la 45% din valoarea bunului descoperit.
