"Proiectul de lege privind defăimarea socială, care a trecut de Comisiile Camerei Deputaților, întoarce România cu câteva decenii în urmă, în privința libertății de exprimare. Spre deosebire de termeni ca ”stereotip”, ”prejudecată” sau ”discriminare”, care sunt discutați în literatura de specialitate în legătură cu protejarea grupurilor defavorizate, termenul ”defăimare” are legătură cu delictele de opinie de genul insultei, calomniei, lezmajestății și a ofensei aduse autorității - de aici vocile deosebit de critice împotriva acestui proiect", precizează Raluca Radu.
Conf. univ. dr. Raluca Radu a adăugat că "În acest moment ni se pare normal ca insulta și calomnia să nu se regăsească în Codul penal, ci numai în Codul civil, fiind chestiuni care țin de onoarea și reputația unei persoane. Proiectul de lege, în forma actuală, încearcă o răsturnare a situației, o întoarcere în timp, a României – fie o întoarcere în perioada comunistă, când pentru delicte de opinie puteai să-ți pierzi dreptul de semnătură și să ajungi în închisoare, fie în perioada postdecembristă, când insulta și calomnia, așa cum apăreau în Codul Penal, au fost folosite de politicieni pentru a opri anchetele jurnalistice. Studenții în comunicare sunt uimiți să afle că există încă țări în care oamenii sunt condamnați pentru că au spus ceva urât despre rege (lezmajestate) sau că primesc pedepse mai grele atunci când spun ceva rău despre autorități (ofensa adusă autorității)".
Autoarea mai multor cărți despre mass-media și deontologie, Raluca Radu a subliniat că "sunt deosebit de periculoase, în acest sens:
- introducerea defăimării în categoria faptelor care se sancționează cu o amendă foarte mare, de 100 000 de lei.
- protejarea tuturor grupurilor, definite prin criterii foarte largi (așa cum a fost proiectul citat în presă): gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limba maternă, tradiții culturale, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA".
"Legislația actuală împotriva discriminării protejează numai grupurile care se găsesc într-o poziție defavorabilă, la un moment dat. Există o diferență între discursul urii împotriva minorităților sexuale, a minorităților etnice, a imigranților din motive economice și un discurs critic la adresa unor persoane cu o avere foarte mare, care nu o pot justifica și care, din întâmplare, să spunem, sunt politicieni. Acest discurs critic, legitim în orice țară civilizată, poate fi foarte ușor identificat drept defăimare socială, adică drept "afirmație prin care o persoana este pusa în situație de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un anumit grup social", așa cum spune proiectul. Aici, grupul pus în situație de inferioritate ar fi cel al politicienilor foarte bogați (pe criterii de avere). Prin urmare, critica adusă autorităților și discutarea democratică a unor politici sau decizii publice sau a unor evoluții sociale pot fi considerate interzise, din momentul adoptării acestui proiect de lege", a conchis Raluca Radu.
