Autoritățile iau în calcul mai multe soluții pentru a asigura apa necesară răcirii reactoarelor de la CNE Cernavodă, în condițiile în care Dunărea a ajuns la un nivel extrem de scăzut, a informat joi Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă. Printre măsurile analizate sunt dragarea unor canale, instalarea unor barje pentru dirijarea curentului, construirea unui epiu, folosirea unui baraj mobil gonflabil și instalarea unor pompe pe barje sau pontoane.
Măsurile urmează să fie aplicate etapizat în următoarele săptămâni, în condițiile în care debitul Dunării a ajuns la un nivel extrem de scăzut. Comitetul va prezenta în 30 de zile un raport final care va include soluțiile tehnice, calendarul de implementare și sursele de finanțare.
Dragarea, complicată de nivelul scăzut al Dunării
Aceasta ar putea crea condițiile pentru modificarea repartizării apei la bifurcația Bala, unde în prezent aproximativ 85% din debit merge pe brațul Bala și doar 15% pe Dunărea Veche.
Prin dragarea unor canale cu o lățime de aproximativ 30 de metri și o adâncime de cel puțin doi metri, autoritățile urmăresc să permită unui volum mai mare de apă să ajungă pe Dunărea Veche și, implicit, spre Cernavodă.
Un debit mai mare și o viteză mai ridicată a apei ar putea avea și un efect indirect pozitiv, prin reducerea sau menținerea nivelului aluviunilor din aceste canale, potrviit sursei citate.
Problema este că nivelul foarte scăzut al Dunării complică lucrările de dragare. Există riscul ca navele să rămână blocate în bancurile de nisip, iar intervenția ar putea necesita folosirea unor nave cu pescaj redus, care pot opera în ape foarte mici, dar cu un randament mai scăzut.
Nivelul scăzut al apei îngreunează și mobilizarea utilajelor disponibile în Constanța sau în alte zone ale Dunării către brațul vechi al fluviului.
Zonele vizate pentru intervenții sunt bifurcația Dunăre-Canal CNE și sectorul din amonte de canalul CNE, cu prioritate în zonele kilometrilor 305-306, 308,5, 312,5-315, 322, 327 și 342,5, în zona Bala.
Barje amplasate la Cernavodă pentru a devia curentul
În apropierea podului de la Cernavodă au fost amplasate și ancorate barje pe o lungime totală de aproximativ 200 de metri. Acestea sunt dispuse perpendicular pe malul stâng al fluviului și au rolul de a devia cât mai puternic curentul către șenalul navigabil, zona prizei de apă a centralei și Canalul Dunăre-Marea Neagră.
Operațiunea este, în primul rând, un test în teren pentru a vedea cum ar funcționa o soluție permanentă, reprezentată de un epiu de dirijare construit din piatră, care ar urma să fie amplasat în aval, în apropierea canalului către CNE Cernavodă.
La debitul extrem de scăzut din prezent, rolul principal al acestei structuri nu este creșterea imediată a nivelului apei, ci dirijarea curgerii și protejarea zonelor dragate împotriva depunerilor de aluviuni.
Un epiu de 150 de metri ar putea fi construit în aval
În aval de podul de la Cernavodă este prevăzută și construirea unui dig scurt din piatră, denumit epiu. Acesta ar urma să pornească de la malul stâng spre mijlocul fluviului și să aibă o lungime de aproximativ 150 de metri, fiind vizibil deasupra apei, potrivit sursei citate.
Rolul epiului este de a împinge apa către partea mai adâncă a Dunării, unde se află șenalul navigabil, gura Canalului Dunăre-Marea Neagră și priza de apă a centralei nucleare.
Structura ar urma, de asemenea, să reducă riscul ca zonele dragate să fie umplute din nou cu nisip și, în timp, să contribuie la formarea unei albii mai adânci și mai stabile.
Baraj mobil și pompe pentru suplimentarea apei necesare centralei
O altă soluție este analizată în zona Canalului Dunăre-Marea Neagră, unde ar putea fi instalat un dig mobil gonflabil sau tubular, care să permită păstrarea unei cantități de apă suficiente pentru funcționarea sistemelor actuale de răcire a reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat.
Soluția poate fi instalată rapid, în cel mult o zi, și ar putea fi completată de pompe montate pe barje sau pontoane plutitoare. Acestea ar asigura nivelul și debitul necesar centralei chiar dacă Dunărea Veche continuă să scadă.
Echipamentele ar urma să fie amplasate pe canalul de aducțiune și în zona prizei racordate la Dunăre, precum și către Canalul Dunăre-Marea Neagră. Într-o situație critică, apa din Canalul Dunăre-Marea Neagră ar putea fi folosită împreună cu sistemul de pompare pentru asigurarea debitului necesar centralei, potrviit comunicatului.
Soluțiile de rezervă
Pe lângă aceste măsuri, CNE Cernavodă dispune de echipamente de rezervă, inclusiv pompe, generatoare de mare putere și instalații pentru răcirea apei. Acestea pot permite răcirea reactoarelor și a depozitelor de combustibil uzat chiar dacă debitul disponibil nu este suficient, inclusiv în scenariul în care nivelul Dunării în zona Cernavodă ar ajunge la aproximativ 1,05 metri. În acest scenariu, răcirea s-ar realiza în circuit închis, cu aport de apă demineralizată produsă prin sistemele de tratare ale centralei. Acestea ar putea fi alimentate din puțuri subterane și, dacă va fi necesar, din rezerve suplimentare de apă demineralizată transportate în zona centralei cu cisterne auto, pe cale ferată sau cu autospeciale de stingere a incendiilor.
Autoritățile avertizează că nu există garanția că toate soluțiile analizate vor produce efectul dorit în actualele condiții hidrologice.
Comitetul Interministerial Bala-Cernavodă este format din reprezentanți ai Guvernului, Ministerului Energiei, Ministerului Transporturilor, Ministerului Mediului, Apelor Române, instituțiilor responsabile de navigație, Nuclearelectrica și mediului universitar.
