Comentatorii publicaţiilor internaţionale precum Financial Times şi Deutsche Welle au puncte de vedere diferite în legătură cu protestele din România şi ordonanţa de urgenţă cu privire la modificarea Codului Penal şi Codului de Procedură Penală, iar Bloomberg a dedicat o pagină specială de întrebări şi răspunsuri cu privire la situaţia din România, potrivit Agerpres.
Peter Janku scrie pentru Deutsche Welle că România are nevoie acum de ajutor de la Uniunea Europeană, iar Bruxellesul trebuie să intervină în situaţia de la Bucureşti.
"Este statul de drept în mod fundamental în pericol în România? Aici, la începutul anilor 1990, post-comuniştii au numit sistemul lor autoritate o "democraţie inventivă". Peste tot, de la Ankara la Budapesta, de la Varşovia la Washington, populismul rampant pune în pericol principii redutabile", scrie Janku. "Proceduri de resuscitare sunt necesare. Europa nu poate, în niciun caz, să lase România să se descurce singură. Singura cale de a progresa sunt observaţia atentă şi acţiuni eficiente".
Pe de altă parte, Financial Times publică pe blogul său un articol al lui Nick Kochan, jurnalist şi autor britanic specializat în criminalitate financiară, în care scriitorul consideră că ordonanţa de urgenţă a guvernului de la Bucureşti este o măsură care uşurează felul în care autorităţile din România interacţionează cu mai multe mari companii multinaţionale.
"Adevăraţii beneficiari ai unei abordări liberale a corupţiei sunt multele corporaţii, neatinse de corupţie, care sunt acum în procese şi litigii cu guvernul României din cauza unor contracte cu statul şi privatizări. În multe cazuri, lipsa transparenţei în negociere şi corupţia au dus la dispute aprige între guvernul român şi companii private," scrie Kochan.
El mai argumentează că România pare să piardă cele mai importante procese de arbitraj cu mari investitori. "Investitorii internaţionali îşi doresc ca guvernul României să adopte măsuri sistemice şi radicale care să îmbunătăţească practica şi etica în legatură cu achiziţiile publice şi finanţarea partidelor politice. Lucrul de care puţini se îndoiesc este că piaţa internaţională va avea un mai mare impact asupra profesionalismului şi deontologiei decât un procuror local dur şi controversat."
Agenţia de presă Bloomberg a dedicat o pagină de răspunsuri şi întrebări evenimentelor de la Bucureşti. "Este vorba despre încă o revoltă populară? Nu chiar. Populismul în România a venit din partea guvernului sub formă de reduceri de impozite şi măriri de salarii care au cucerit alegătorii la alegerile de anul trecut. Triumful social-democraţilor la acest scrutin le-a dat curaj să testeze limitele puterii, la fel cum au făcut şi administraţiile din Polonia şi Ungaria. UE a tras semnale de alarmă cu privire la efectele asupra democraţiei în aceste locuri şi este îngrijorată şi de acţiunile guvernului în România."
Emily Tamkin scrie pe blogul revistei Foreign Policy că guvernul de la Bucureşti rămâne ferm, deşi Consiliul Superior al Magistraturii a anunţat că va ataca ordonanţa la Curtea Constituţională.
"Ministrul Justiţiei Florin Iordache a spus că schimbările erau necesare pentru că legea trebuie să reflecte deciziile Curţii Constituţionale. Dar românii nu-l cred. Până la urmă, Liviu Dragnea, liderul partidului de guvernământ, este acuzat de o fraudă de aproximativ 25.800 de dolari, ceea ce nu mai este o infracţiune conform noului Cod Penal."