Cum a reușit Georgescu să-l întreacă pe Simion. Becali: Au același electorat, amândoi aleargă toată ziua pe Tik Tok
Publicat acum 1 ora si 5 minute
Totusi, ei nu au reuşit, deocamdata, să ia măsuri concrete care să grăbească ieşirea din actuala criză a datoriilor publice şi, în primul rând, să vină în ajutorul Greciei, ameninţată cu falimentul.
Pactul de stabilitate adoptat la introducerea monedei euro prevede, şi acum, amenzi consistente pentru creşterea deficitului bugetar peste trei la sută din produsul intern brut. Dar procedura de sancţionare este complicată şi, până acum, statele cu deficit excesiv au reuşit să scape nepedepsite.
În viitor, sancţiunile vor putea fi impuse chiar dacă deficitul este mai mic de trei la sută, dar se apropie rapid de această limită. Aprobarea noilor reguli arată că statele Uniunii sunt gata să cedeze în mai mare măsură suveranitatea economică, pentru a reda încredere investitorilor pe fondul actualei crize.
Miniştrii nu au ajuns, însă, la consens asupra obiectivului principal al reuniunii de la Wroţlaw: noul credit de 160 de miliarde de euro pentru salvarea Greciei de la faliment. Împrumutul este blocat de Finlanda, care solicită garanţii în schimbul contribuţiei sale.
Decizia a fost amânată pentru luna viitoare. Secretarul Trezoreriei americane, Timothy Geithner, invitat în mod excepţional la reuniune, i-a îndemnat pe europeni să sporească fondul de ajutor pentru ţările ameninţate de faliment. Sugestia nu a fost, însă, bine primită, deoarece ar presupune creşterea cheltuielilor bugetare.
