Procesul a fost intentat de organizaţia European Roma Rights, care i-a reprezentat pe cei 200 de romi în demersul făcut în instanţă, scrie Agerpres.
Decizia tribunalului Cluj a fost dată în 30 decembrie 2013, cu drept de recurs în termen de 5 zile.
Potrivit reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca, decizia va fi atacată cu recurs după ce vor primi motivarea instanţei.
În decembrie 2010, 300 de persoane au fost evacuate din locuinţele în care stăteau pe strada Coastei din Cluj-Napoca.
Conform reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca, la începutul anilor 2000, pe strada Coastei locuiau 18 familii în patru imobile, cu chirie, însă raporturile contractuale cu municipalitatea au încetat în anul 2004. Tot atunci, reprezentanţii primăriei au constatat că imobilele sunt foarte degradate şi ulterior au şi fost declarate de comisia de specialitate ca fiind improprii pentru locuire. În anii ulteriori însă, în jurul celor 18 familii s-au mai mutat şi altele, iar în jurul celor patru imobile au fost încropite spaţii în care au ajuns să locuiască câteva sute de romi. Amenajările improvizate nu dispuneau de apă curentă, sistem de evacuare a apelor uzate sau grupuri sanitare şi nici de alimentare cu gaze.
Cei 300 de romi au fost mutaţi în Pata Rât, care este o zonă de la marginea oraşului în care trăiesc mai multe colonii de romi.
Municipalitatea a construit acolo 40 de locuinţe în 10 spaţii modulare, pentru cei 300 de romi.
Aceştia au protestat la acel moment pe de o parte pentru că au fost mutaţi în miezul iernii, într-o perioadă cu temperaturi foarte joase, dar şi pentru că locuinţele erau după părerea lor improprii, nu aveau căldură, aveau o baie la mai multe familii şi trăiau "la înghesuială".
Romii au protestat la acel moment şi în stradă, cerând condiţii mai decente de trai.
Ulterior, spaţiul pe care se aflau cele patru imobile de pe strada Coastei a fost concesionat către Mitropolia Clujului, Albei şi Maramureşului, care a construit acolo un campus pentru Institutul Teologic, inaugurat chiar în urmă cu o lună.
