Unde va fi înmormântat Gabriel Cotabiță
Publicat acum 1 ora si 15 minute
Radu Tudor a prezentat vineri în emisiunea La ordinea zilei cele trei variante pentru scaunul de ministru de Interne. Ministerul de Interne este zona cu cea mai mare putere și influență dintr-un guvern, a explicat Radu.
''Ai poliția,ai serviciul secret al MAI, ai jandarmeria, pompierii - foarte multe arme care să-ți asigure o influență atât din punct de vedere administrativ, cât și politic'', a subliniat el.
Iată care sunt cele trei persoane vehiculate pentru funcţia de ministru de interne: Dragoş Tudorache, şeful Cancelariei primului ministru, Mihnea Motoc, ministrul Apărării şi Dudu Ionescu, fost ministru de Interne.
Subiectul a fost comentat şi de invitaţii lui Radu Tudor:
Potrivit lui Sorin Ovidiu Bălan, Ministerul de Interne va fi condus de ''kosovari''.
''După părerea mea, Ministerul de Interne va fi condus de Dragoş Tudorache Tobă. Şi am să spun de ce: MAI este structurat la ora asta, cel puţin la nivelul poliţiei, dar şi la nivelul jandarmeriei, pe aşa-zişii kosovari - oamenii care au făcut un stagiu în Kosovo.''
Ministrul Afacerilor Interne, Petre Tobă, a demisionat joi din funcţie, după ce DNA l-a acuzat de favorizare a făptuitorului în dosarul foştilor şefi DIPI.
Ulterior, Guvernul a anunţat că premierul Dacian Cioloş a acceptat demisia lui Tobă. "Prim-ministrul Dacian Cioloş a acceptat demisia domnului Petre Tobă din funcţia de ministru al Afacerilor Interne. Până luni, 5 septembrie, premierul va înainta preşedintelui Klaus Iohannis propunerea de înlocuire la conducerea Ministerului Afacerilor Interne", preciza Guvernul, potrivit Agerpres.
Joi, şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, a cerut sesizarea preşedintelui României pentru a aprecia asupra exercitării dreptului de a cere urmărirea penală a lui Petre Tobă, ministru al Afacerilor Interne, în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizare a făptuitorului în dosarul foştilor şefi DIPI.
Solicitarea referitoare la efectuarea urmăririi penale faţă de Tobă are în vedere împrejurarea că există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă că, în 1 aprilie 2016, în contextul în care la DNA se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (n.r - prin care au fost trimişi în judecată Gabriel Oprea şi alte persoane), acesta, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanşarea procedurii de declasificare parţială a unor documente, a precizat DNA.
