Preşedintele Traian Băsescu avertizează ca retragerea grăbită a trupelor coaliţiei din Irak ar genera haos şi ar putea duce la divizarea Irakului. Afirmaţia a fost făcută în cadrul întâlnirii cu preşedintele Egiptului, Hosni Mubarak, când a fost analizată şi situaţia din Afganistan şi Irak, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei. La revenirea în ţară, preşedintele Traian Băsescu a declarat că ?România trebuie să îşi menţină angajamentele asumate, deci să continue să-şi respecte cuvântul dat atunci când aveam mare nevoie de sprijinul NATO?. Şeful statului a accentuat faptul că ?noi avem de corectat nişte suspiciuni asupra capacităţii noastre de a rămâne buni aliaţi, dacă ne întoarcem puţin în istorie?.
În ceea ce priveşte decizia Marii Britanii de a-şi retrage o parte din trupe din teatrul de operaţiuni irakian, Traian Băsescu a precizat că britanicii au 7.000 de militari în Irak, iar retragerea are în vedere un număr de 1.500 de militari. Aşadar ?nu trebuie exagerate lucrurile?, a atras atenţia şeful statului, declarând că lucrurile sunt mult mai complicate în Irak.
PNL, PSD, UDMR & PC: Fără trupe în Irak
Clasa politică românească pare să se apropie, totuşi, de un consens. E vorba despre dezbaterea legată de retragerea trupelor româneşti din Irak, cu care mai toate partidele par să fie de acord. Contextul internaţional favorabil în această privinţă poate fi un argument şi pentru politicienii români.
Vicepreşedintele PNL, Norica Nicolai, a anunţat că liberalii vor solicita luarea în discuţie în Parlament a retragerii trupelor româneşti din Irak şi adoptarea unei hotărâri în acest sens. Ea a mai anunţat că parlamentarii liberali vor lua şi iniţiativa modificării legii privind prezenţa trupelor româneşti pe teritoriul altor state, în sensul în care această prezenţă să fie în mod obligatoriu aprobată de Parlament.
Şi preşedintele PSD, Mircea Geoană, crede că Parlamentul ar trebui să stabilească un calendar al retragerii trupelor româneşti din Irak. Propunearea liberalilor este susţinută şi de reprezentanţii UDMR, care consideră că România şi-a îndeplinit misiunea în Irak şi ar trebui, încet-încet, să-şi pregătească retragerea. Şi PC a cerut în mai multe rânduri retragerea trupelor româneşti din Irak. În mai 2005, propunerea a fost făcută către premier şi partidele din coaliţie.
PNL a lansat o propunere directă de retragere, în iunie 2006, când ministru al Apărării era Teodor Atanasiu. CSAT a anunţat că nu este cazul unei astfel de decizii. Ulterior, în noiembrie anul trecut preşedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu a reafirmat, într-o scrisoare deschisă adresată CSAT, necesitatea retragerii trupelor şi a cerut întocmirea unui program de aducere acasă a militarilor români din Irak în următoarele şase luni. Actualul ministru al apărării, democratul Sorin Frunzăverde nu este de acord.
Ţările care îşi retrag trupe din Irak
Marea Britanie a dat tonul retragerii trupelor din Irak. După guvernul de la Londra, şi Letonia a anunţat repatrierea majorităţii soldaţilor, la încheierea misiunii lor, în iunie. Ministrul Apărării de la Riga a spus că mare parte din cei 120 de soldaţi vor fi retraşi şi că nu va mai fi nicio desfăşurare de mari proporţii. Letonia intenţionează, ca de altfel şi ţara vecină - Lituania, să menţină instructorii care antrenează armata irakiană. Danemarca a anunţat de asemenea că în august îşi va repatria trupele din sudul Irakului.
Antena3.ro
