Tradiţiile românilor de Joia Mare

Joia Mare este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Patimilor. Cina cea de Taină şi rugăciunea lui Iisus Hristos din Grădina Ghetsimani sunt momente redate la Denia celor 12 Evanghelii, slujbă ce se ţine în aceasta seară în toate bisericile. Conform tradiţiei, în această zi se vopsesc ouăle.

În Joia Mare se evocă Cina cea de taină, rugăciunea lui Iisus, vinderea, judecarea, crucificarea şi înmormantarea Domnului. Popular, ziua de astăzi este denumită şi Joia Patimilor sau Ziua Morţilor. Toate pomenirile începute în prima sâmbătă a Postului Mare durează până astăzi. În unele locuri se duc la biserică băuturi şi mâncăruri, care se sfinţesc şi se dau de pomană. Există credinţa că în Joia Mare nu este bine să dormi în timpul zilei, pentru a nu ramâne leneş un an întreg.

Tot în această zi se înroşesc ouăle de Paşti, existând superstiţia că ouăle nu se strică pe tot parcursul anului. În anumite regiuni din Moldova, ouale roşii sau cojile lor sunt simbol al fertilităţii şi se pun la rădăcina copacilor, a florilor sau în straturile semănate. În zonele de câmpie, cojile de ouă roşii se îngroapă în gradină sau se folosesc la împodobirea Caloianului, o figurină din lut ars, cu ajutorul căreia se invocă ploaia.

Până la Joia Mare, femeile de la ţară se străduiesc să termine torsul de frica Joimăriţei care, în imaginarul popular, e o femeie cu o înfăţişare fioroasă ce pedepseşte aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat.

Antena 3