Torționarul Ion Ficior, condamnat la 20 de ani de închisoare. Polițiștii l-au ridicat de la domiciliu

Update: Polițiștii au ajuns la casa torționarului Ion Ficior, de unde l-au ridicat. Aceștia îl vor escorta către o secție de poliție, pentru a fi amprentat, după care va fi dus la Penitenciarul Rahova. La ieșire, Ion Ficior nu a făcut nicio declarație privind condamnarea definitivă.

Update: Torționarul Ion Ficior a fost condamnat la 20 de ani de închisoare de către judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru infracţiuni contra umanităţii. Decizia este definitivă. Magistrații au respins apelul făcut de torționar și au menținut condamnarea dată de Curtea de Apel București.

Judecătorii au mai menţinut și decizia Curţii de Apel Bucureşti privind degradarea militară a lui Ioan Ficior. În plus, acesta trebuie să plătească, în solidar cu statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Adminstraţia Naţională a Penitenciarelor, suma totală de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din dosar.

Decizia este definitivă, urmând ca Ioan Ficior să fie încarcerat.

Ion Ficior a fost trimis în judecată în octombrie 2014, fiind acuzat de procurorii de la Parchetul General că, în perioada 1958 - 1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, în urma căruia au murit 103 persoane.

Procurorii spun că Ficior a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici. Ancheta a scos la iveală faptul că detinuţii erau complet izolaţi, ţinuţi în frig, bătuţi şi înfometaţi.

Știre Inițială: Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) ar putea da miercuri sentinţa definitivă în dosarul în care Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, este acuzat de infracţiuni contra umanităţii.

Instanţa de fond, Curtea de Apel Bucureşti, l-a condamnat pe Ioan Ficior în martie 2016 la 20 de ani de închisoare, acesta fiind şi degradat militar. Tot atunci, judecătorii au decis ca acesta să plătească, în solidar cu statul român reprezentat de Ministerul Finanţelor, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Adminstraţia Naţională a Penitenciarelor, suma totală de 310.000 euro daune morale către opt părţi civile din dosar.

Decizia a fost atacată cu apel de Ion Ficior la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ion Ficior a fost trimis în judecată în octombrie 2014, fiind acuzat de procurorii de la Parchetul General că, în perioada 1958 - 1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, în urma căruia au murit 103 persoane.

"Ion Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice, care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentate de deţinuţii politici încarceraţi, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a deţinuţilor politici. În perioada enunţată au fost înregistrate 103 decese în rândul deţinuţilor politici, ca urmare a unor acţiuni ce depăşesc cadrul legal, respectiv lipsa medicamentelor şi a îngrijirii medicale, refuzul de a acorda asistenţă adecvată, netratarea bolnavilor, refuzul de transfer către spitalele penitenciar, degradarea stării de sănătate a condamnaţilor prin lipsa hranei, lipsa încălzirii, pedepsele aplicate discreţionar şi abuziv deţinuţilor, condiţii de detenţie inumane, rele tratamente şi alte violenţe, ignorarea adreselor şi sesizărilor formulate de către deţinuţi", susţin procurorii.

Potrivit acestora, Ion Ficior, în calitate de comandant, era direct responsabil de 'viaţa deţinuţilor', aşa cum se arată în Regulamentul de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor, ceea ce înseamnă că ansamblul condiţiilor de detenţie era organizat sau cel puţin tolerat de către acesta.

"Este de notorietate faptul că regulamentele în materia condiţiilor de detenţie ce erau în vigoare în acea perioadă constituiau doar premisele organizării regimului de exterminare în penitenciare şi colonii de muncă sau îl îmbrăcau într-o formă oficială, în timp ce măsurile concrete luate pentru anihilarea deţinuţilor politici erau lăsate în grija comandanţilor de penitenciare şi doar amendate prin ordine şi recomandări neoficiale venite pe linie de partid. Decesul deţinuţilor politici survenea în urma unui proces lent, dar eficace, prin care aceştia erau torturaţi fizic şi psihic", mai spun anchetatorii.

Procurorii arată că deţinuţii erau supuşi unui tratament inuman caracterizat printr-o izolare completă de familii şi de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiţii de cazare mizerabile, frigul insuportabil din barăci, sancţiunile fizice crunte pentru abateri minore, hrana deficitară, deţinuţii fiind în permanenţă înfometaţi şi însetaţi, având dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor şi, nu în ultimul rând, condiţii de muncă inumane.

"Regimul impus nu asigura sub nicio formă condiţiile minime de supravieţuire pe termen lung, având în vedere că de cele mai multe ori sentinţele se întindeau pe o perioadă care depăşea 10 ani. Deţinuţii nu primeau suficientă mâncare şi apă, dar erau puşi să muncească în condiţii grele de dimineaţă până seara. Aceştia nu se puteau odihni corespunzător, camerele fiind supraaglomerate, şi nu se puteau spăla. Condiţiile insalubre duceau la îmbolnăvirea deţinuţilor, caz în care aceştia erau scoşi la muncă în continuare şi nu primeau îngrijiri medicale. La toate acestea se adaugă violenţele psihice exercitate de Ion Ficior direct sau prin subalternii săi. Toate aceste elemente luate împreună au provocat moartea mai multor deţinuţi", mai susţine Parchetul.

Din fişele medicale identificate în arhivă, rezultă următoarele cauze de moarte în Colonia Periprava: 15 decese cauzate de enterocolită cronică sau acută, asociată sau nu cu alte afecţiuni - una dintre afecţiunile cu care se asociază enterocolita este caşexia; 19 decese cauzate de tuberculoză şi/sau pneumonie; 21 - cauzate de diverse afecţiuni ale aparatelor digestiv şi excretor; 32 - cauzate de afecţiuni cardiace.

Parchetul General menţionează că, din documentele studiate, a reieşit faptul că în intervalul 1 august 1958 - 1 noiembrie 1963, când la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat inculpatul Ficior Ioan, au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor.

Anul cu cele mai multe decese a fost 1960, când s-au înregistrat 53. Cel mai tânăr deţinut decedat în 1960 avea 19 ani, iar cel mai în vârstă - 71 de ani, în 1961, când a murit.

"În cadrul Coloniei de muncă Periprava erau încarceraţi cu preponderenţă contrarevoluţionari, dar şi oameni politici, fapt ce a determinat necesitatea numirii unui comandant de penitenciar experimentat în reeducare şi de încredere. Aşa se explică duritatea extremă a comandantului Ficior Ion şi rezultatele tulburătoare obţinute în procesul de exterminare pus la punct de acesta", subliniază Parchetul General.