Accident rutier grav în Dolj. O mașină s-a izbit puternic de un TIR, o persoană a murit
Publicat acum 36 minute
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut, joi, Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, dosarul cu denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), împotriva torţionarului Alexandru Vişinescu.
Alexandru Vişinescu a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 - 1963, iar dosarul a fost solicitat pentru a se analiza oportunitatea efectuării urmăririi penale de către procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, informează Mediafax.
Solicitarea vine după ce, miercuri, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.
Pe 30 iulie, IICCMER a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti începerea urmării penale a fostului comandant al închisorii Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.
Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a explicat că faptele săvîrşite de Vişinescu sunt de o gravitate deosebită.
"Practic, toţi deţinuţii politici închişi în timpul regimului comunist la Râmnicu Sărat au fost torturaţi fizic şi psihic ca urmare a deciziilor luate de comandantul penitenciarului. Toate dovezile noastre, fie că este vorba despre mărturiile foştilor deţinuţi politici, de amănuntele oferite de către foştii subalterni sau de documentele din arhive, arată că Alexandru Vişinescu este responsabil din punct de vedere penal pentru decesele înregistrate la Râmnicu Sărat în timpul mandatului său", a mai spus preşedintele executiv al IICCMER.
Potrivit preşedintelui excutiv al IICCMER, regimul de exterminare pus în aplicare de lt.-col. (r.) Vişinescu este caracterizat prin lipsa hranei, lipsa medicamentelor şi a îngrijirilor medicale, pedepsele aplicate pentru abateri de la regulament şi, nu în ultimul rând, prin decesele survenite.
"Condiţiile de viaţă din penitenciarul Râmnicu Sărat au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, rezultate în câteva cazuri cu decesul deţinuţilor, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. col. Alexandru Vişinescu. Aspectul de ferocitate reiese din relatările supravieţuitorilor despre regimul de teroare condus de Vişinescu. Cele descrise în legătură cu izolarea completă a deţinuţilor, precum şi în legătură cu bătăile pe care le primeau deţinuţii în mod frecvent şi fără un motiv anume, subliniază încă o dată cruzimea cu care deţinuţii politici erau torturaţi fizic şi psihic", a mai arătat Andrei Muraru.
În calitate de comandant de penitenciar, potrivit Regulamentului de funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP), Alexandru Vişinescu, era direct responsabil de "viaţa deţinuţilor", iar ansamblul condiţiilor de detenţie era organizat "sau cel puţin tolerat" de către acesta, Vişinescu fiind singura persoană în măsură să ia decizii în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie, arată IICCMER.
Reprezentanţii institutului au mai arătat că între anii 1956 şi 1963, la Râmnicu Sărat s-au înregistrat cinci cazuri de deces posibil de documentat (Ion Mihalache, Gheorghe Dobre, Gheorghe Plăcinţeanu, Victor Rădulescu Pogoneanu, Mihail Romniceanu), cauzate de: colaps cardio-vascular, insuficienţă circulatorie cerebrală, hemoragie cerebrală sau afecţiuni ale aparatului digestiv, aşa cum rezultă din procesele verbale de constatare a decesului, în documente fiind consemnate semnele vizibile ale malnutriţiei.
De asemenea, IICCMER a depus la parchet plângerile deţinuţilor legate de tratamentele primite, aşa cum sunt consemnate de referatele supraveghetorilor (plângeri pentru care au primit zile de izolare), ca mărturii ce contrazic documentele legate de vizitele medicale.
Potrivit IICCMER, Alexandru Vişinescu este primul dintr-o listă cu 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor (DGP) care au exercitat funcţii în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc în România.
