Rudele celor dispăruţi, în goana lor disperată pe la spitale pentru a-i căuta pe cei dragi, au alimentat ura protestatarilor împotriva regimului. Timişorenii s-au adunat în faţa Catedralei Mitropolitane şi au început să cânte şi să strige lozinci anticomuniste. Pe 18 decembrie, pentru prima dată pe străzile Timişoarei, a apărut steagul tricolor fără stema comunistă.
Forţele de ordine au intervenit în forţă pentru a-i potoli pe protestatari. Din această zi, evenimentele de la Timişoara au fost cunoscute în toată ţara. Radio Europa Liberă a difuzat o casetă înregistrată în timpul confruntărilor sângeroase din ziua precedentă şi întrega Românie a aflat că, la Timişoara, oamenii mor luptând împotriva regimului totalitar. Din 18 decembrie, timişorenii au început să spere că nu vor rămâne singuri în faţa gloanţelor şi că revolta va izbucni şi în alte oraşe.
În acest timp, Elena Ceauşescu avea de rezolvat problema cadavrelor culese de pe străzile Timişoarei. Aşa că i-a dat ordin generalului Nuţă să ardă cadavrele. În noaptea de 18 spre 19 decembrie 1989, autorităţile au sustras o parte dintre cadavrele eroilor din morga spitalului Spitalului Judeţean, le-au transportat la Bucureşti, unde au fost arse la crematoriul Cenuşa.
Morga spitalului judeţean a livrat aproape 40 de trupuri, într-o maşină frigorifică, fără a se şti identitatea victimelor. Alte cadavre au fost îngropate pe ascuns într-o groapă comună.
Antena 3
