"Aparent, putem spune, cu privire la mai multe instituţii, că ne-ar putea produce probleme, dar trebuie să nu uităm - şi doresc ca şi dumneavoastră să nu uitaţi acest lucru - că aceste coduri vin cu noi strategii şi aceste coduri vin cu strategii şi viziuni europene. Colegii noştri care au lucrat la aceste coduri de-a lungul timpului nu au inventat ei instituţii, au studiat ce se întâmpla în statele Uniunii Europene şi încercăm să ne adaptăm şi noi la ce este în Europa. Dacă nouă ne place să mergem la Paris sau la Viena, trebuie să ajungem ca şi justiţia să fie ca la Paris şi ca la Viena", a spus Tiberiu Niţu, la finalul şedinţei Plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Procurorul general al României a mai precizat că vor fi găsite instrumente şi măsuri prin care să se atingă scopul unei sancţiuni cu privire la o faptă prevăzută de legea penală.
"Nu trebuie să fim închistaţi sau să ne sperie noul. Am tot auzit în spaţiul public: „Noul cod, raiul infractorilor”. Nu este aşa. Am publicat şi pe site-ul Ministerului Public o notă de studiu prin care demonstrăm cu argumente juridice că nu este aşa. Noul cod, la o analiză extrem de atentă, este mult mai dur decât vechiul cod, chiar dacă pedepsele sunt mai mici", a declarat procurorul general al României, potrivit Mediafax.
Tiberiu Niţu a mai spus că există câteva elemente care sunt strâns legate între ele, care duc la această concluzie.
"În caz de concurs şi de recidivă, eşti obligat ca judecător să dispui spor, ceea ce până acum nu exista. Să nu uităm că sunt cauze de întrerupere mult mai multe. Practic, orice act faci, întrerupe cursul prescripţiei. Înainte, doar dacă făceai acte ce trebuiau comunicate învinuitului, întrerupeau cursul prescripţiei. Să facem o analiză ştiinţifică a acestor coduri şi vom vedea că ele sunt coduri europene, că sunt coduri care pot fi aplicate. Bineînţeles, există anumite neclarităţi", a conchis Tiberiu Niţu.
Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.
