Vizita Papei este cu desăvârșire un moment unic pentru țara noastră, o spovedanie sufletească alături de cel care din 2013 a devenit Papa Francisc, un moment plin de speranță și duioșie, a celor care l-au trăit pe viu sau l-ai putut trăi prin prisma televiziunilor și a radiourilor.
Apreciatul teolog și politolog Bogdan Duca a subliniat un element primordial în ceea ce privește vizita Suveranului Pontif pe pământ românesc, și anume, ideea că există trei vizite care s-au materializat într-o singură vizită plenară, cu ramificații spirituale puternice în întreaga țară . De aceea, pentru a le putea înțelege trebuie să le separăm.
Vizita Papei Francisc are trei dimensiuni: una politică, cealaltă ecumenică și a treia dimensiune este cea pastorală
„Este o vizită politică, întâlnirea cu președintele, întâlnirea cu premierul, întâlnirea cu oficialii politici, în care avem un anumit tip de mesaj pe care Papa a ținut să-l transmită. Trebuie să fim foarte atenți la schimbul de replici, la schimbul de discurs pe care președintele Klaus Iohannis și Papa Francisc l-au avut la Palatul Cotroceni în primele ore ale vizitei”, a subliniat teologul Bogdan Duca.
„Urmează apoi vizita ecumenică a Papei Francisc la București, la Patriarhul Daniel și la Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române. Aici practic, se încearcă relansarea relațiilor dintre Biserica Catalică și lumea ortodoxă, în care dialogul ecumenic a încetat între cele două în ultimii ani de zile și, de asemenea, a fost un efort al Bisericii Catolice Rome care încearcă să relanseze dialogul cu lumea ortodoxă, dialogul cu diversele biserici ortodoxe”, a precizat Bogdan Duca.
În ceea ce privește a treia dimensiune care face parte din călătoria spirituală a Papei în România, Bogdan Duca a precizat că este vorba despre o dimensiune de factură pastorală, o vizită pastorală.
„Cea mai reușită și vizibil reușită este clipa în care Papa ajunge în mijlocul credincioșilor catolici, în mijlocul tuturor creștinilor care s-au simțit împliniți de această șansă de pelerinaj, șansă de rugăciune, șansă de întâlnire”, a relatat teologul.
În predica de la Șumuleu Ciuc, Sanctitatea Sa a făcut trimite la ”calea împăcării, dar și la credința că Dumnezeu este ”în mijlocul nostru”, cuvinte care au mișcat sufletul a mii de credincioși.
Teologul Bogdan Duca a reiterat faptul că a ales să meargă la Șumuleu Ciuc și dintr-o curiozitate jurnalistică, subliniind faptul că este și un efort fizic de a ajunge acolo, altarul în aer liber aflându-se în şaua muntelui Şumuleu.
„În general, deși trăim în România nu prea ne cunoaștem și nu dialogăm suficient între noi”
„Am ales să merg la Șumuleu Ciuc pentru că încercam să înțeleg în primul rând pentru mine și sufletul meu, spiritualitatea catolică maghiară. După predica Papei, s-a intonat imnul Ungariei care este și o rugăciune. E de apreciat că nu s-a venit cu steaguri ungurești, cu steaguri secuiești într-un număr mare. Mai trebuie subliniat, faptul că nu acesta este pelerinajul tradițional al maghiarilor la Șumuleu, acesta va avea loc de Rusalii”, a adăugat Bogdan Duca.
Papa Francisc a îndemnat în cadrul vizitei din ziua de duminică de la Blaj pelerinii să păstreze credința și să lupte împotriva unor „noi ideologii care, într-un mod subtil, încearcă să se impună şi să-i dezrădăcineze pe oameni din cele mai bogate tradiţii ale lor culturale şi religioase”.
În ceea ce privește ramura ideologică, teologul Bogdan Duca a afirmat că este una dintre îngrijorările pe care, în general, Biserica Romei le are cu privire la această schimbare de paradigmă în gândire care se întâmplă în toată lumea occidentală în timpurile noastre.
Predica rostită de către Papa Francisc la Șumuleu: „Toți Suntem Poporul lui Dumnezeu”
„Oamenii ajung să-și regândească credința sub anumite impulsuri ideologice. Papa tot încearcă să găsească soluții, iar lucrul acesta este una dintre caracteristicile Papei care îl face să devină antipatic pentru ambele tabere în extreme. Suveranul Pontif încearcă să sublinieze faptul că soluția nu este întoarcerea la naționalisme, la xenofobie, la închiderea între propriile frontiere, la războaiele naționale. Ci soluția trebuie să fie alta, ca să depășim riscurile globalizării trebuie să găsim o altă soluție care este de natură spirituală”, a adăugat teologul.
Bogdan Duca a reamintit predica rostită de către Papa Francisc la Șumuleu, Toți Suntem Poporul lui Dumnezeu” chiar dacă vorbim limbi diferite, chiar dacă avem tradiții diferite, porturi populare diferite și trebuie să înțelegem că suntem frați atâta timp cât suntem creștini.
În ceea ce privește beatificarea celor șapte episcopi-martiri la Blaj, teologul a precizat că în ceea ce îi privește pe greco-catolici a fost întotdeauna o rezervă, în care se implică și Biserica Ortodoxă.
„Beatificare a fost privită cu oarecare îngrijorare și rezervă de cei care doresc bune relații cu lumea ortodoxă, deoarece ar putea fi interpretată ca un soi de afront. Slavă Domnului, nu s-a interpretat astfel. Cred că de aceea s-a tervigersat atât de mult canonizarea episcopilor martiri greco-calolici. Să punem în context, deja sunt doi episcopi romano-catolici uciși de către comuniști care au fost beatificați, printre care Anton Durcovici*. De asemenea, Vladimir Ghika a fost beatificat. Biserica Ortodoxă are propria interpretare cu privire la acele momente istorice. E o chestie care nu prea se spune. În sala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe este o frescă care reprezintă momentul ”Unirii” a greco-catolicilor cu ortodocșii în 1948”, a conchis teologul și politologul Bogdan Duca.
*Anton Durcovici - Episcop de Iași , mort în 1951 în închisoarea comunistă din Sighetu Marmației.
