Raportul Comisiei Europene privind
reforma justiţiei din România arată că mai sunt încă
probleme în acest domeniu, dar Guvernul va continua politica de
toleranţă zero faţă de cei care îşi folosesc funcţia
publică pentru a se îmbogăţi, a afirmat miercuri
primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
?Raportul evidenţiază o serie de
evoluţii pozitive, progrese care ne arată că România merge
înainte pe drumul cel bun, în interiorul Uniunii
Europene. Suntem hotărâţi să continuăm politica de
toleranţă zero faţă de cei care îşi folosesc funcţia
publică pentru a se îmbogăţi?, a declarat şeful
Executivului într-un mesaj transmis după adoptarea la
Bruxelles a Raportului Comisiei Europene privind progresele României
în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Tăriceanu a subliniat că, în
acest scop, Executivul a acţionat pentru ca Agenţia Naţională de
Integritate să îşi înceapă activitatea, urmărindu-se
ca fiecare cetăţean să simtă că în România justiţia
este corectă şi mai eficientă.
?De aceea, am acţionat pentru a
elimina corupţia la nivel local, pentru a creşte transparenţa
instituţiilor publice, pentru a îi pedepsi pe funcţionarii
care confundă buzunarul cetăţenilor cu propriul buzunar?, a
arătat premierul.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiţiei
Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a calificat drept obiectiv, echilibrat şi realist Raportul Comisiei Europene prezentat la Bruxelles. Cătălin Predoiu a declarat, într-o conferinţă de presă, că experţii comisiei au consemnat şi progresele înregistrate de România, lucru care a îndepărtat spectrul activării clauzei de salvgardare.
Potrivit ministrului Predoiu, mai există însă o serie de probleme în sistemul judiciar românesc care ţin de buna funcţionare a justiţiei şi de combaterea corupţiei. El a subliniat că este gata să continue cooperarea cu celelalte instituţii implicate şi că rămâne deschis dialogului cu societatea civilă.
"Progresele înregistrate de România ne obligă la continuarea reformelor, aceasta fiind singura cale pentru încetarea monitorizării", a spus ministrul Justiţiei.
Nicolae Văcăroiu, preşedinte Senat
Preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, a
dezminţit concluziile Comisiei Europene conform cărora Parlamentul
României a întârziat în mod deliberat să dea
avizul de începere a urmăririi penale în cazul unor
foşti miniştri şi membri ai Parlamentului în cazul cărora
Ministerul Public şi Direcţia Naţională Anticorupţie au întocmit
dosare de corupţie, transmite Reuters.
?Acestea
sunt nedrepte. Nu a fost vorba despre nicio întârziere în
Parlament, dimpotrivă. Nu a existat nicio lipsă de voinţă
politică din partea deputaţilor în privinţa combaterii
corupţie?, a spus Văcăroiu.
Tudor Chiuariu, secretar general adjunct al PNL pe probleme de justiţie
Raportul subliniază progresele în privinţa punerii în funcţiune a Agenţiei Naţionale de Integritate şi a combaterii corupţiei la nivel local, dar constată lipsa progreselor în privinţa luptei împotriva corupţiei la nivel înalt, a declarat fostul ministrul al Justiţiei, secretarul general adjunct al PNL pe probleme de justiţie, Tudor Chiuariu.
"Aspectul cel mai important, subliniat în raport de nu mai puţin de cinci ori, este necesitatea depolitizării luptei anticorupţie şi, în acelaşi context, evitarea folosirii acesteia de către politicieni sau partide în lupta politică", a declarat Chiuariu, într-un comunicat de presă remis Agerpres.
Fostul ministru al Justiţiei contestă totodată afirmaţia conform căreia monitorizarea Comisiei Europene ar fi fost prelungită.
"Mecanismul de cooperare şi verificare instituit prin Decizia Comisiei Europene nr. 928/2006 nu are stabilit un termen, urmând să fie ridicat în momentul în care toate cele patru obiective vor fi realizate într-un mod satisfăcător. Monitorizarea nu putea înceta în iulie 2007 pentru că majoritatea obiectivelor stabilite sunt realizabile într-un termen cel puţin mediu: adoptarea noilor coduri de procedură, strategia de resurse umane în sistemul judiciar, finalizarea dosarelor instrumentate de ANI, finalizarea dosarelor de mare corupţie, punerea în practică a strategiei de combatere a corupţiei la nivel local", a explicat Tudor Chiuariu, citat de Agerpres.
Marko Bela, preşedinte UDMR
Preşedintele UDMR a apreciat raportul CE ca fiind "la urma urmei pozitiv", pentru că se constată anumite progrese în domeniul justiţiei. Marko Bela spune totuşi că întrebarea este "dacă vom reuşi să tragem concluziile corecte şi dacă partidele politice, responsabilii Guvernului şi ai justiţiei vor reuşi să facă propunerile de corecţie privind funcţionarea acestor instituţii şi eventual a cadrului legal. "Lupta permanentă a dosarelor nu ne-a fost utilă în ceea ce priveşte combaterea corupţiei. Sunt foarte multe declaraţii în acest sens şi prea puţine rezultate", a mai spus Marko Bela, citat de Mediafax.
Mircea Geoană, preşedinte PSD
Mircea Geoană, preşedintele PSD, a asemuit raportul CE cu o confirmare clară şi indubitabilă a eşecului luptei împotriva corupţiei, înregistrat de "regimul Băsescu-Tăriceanu". Liderul social-democrat a mai subliniat că respectivul raport arată că România continuă să fie un stat de rangul doi în Europa. "Continuarea monitorizării în al doilea an de după aderare confirmă faptul că România se află printre ţările de la periferia Europei. Europa ne-a dat doi ani de pregătire, 2005 şi 2006, iar de doi ani de când suntem membri primim aceeaşi notă de 4 cu indulgenţă, ca un elev repetent", a spus Geoană.
Există şi o singură parte bună, spune Geoană, făcând referire la faptul că România a scăpat fără a i se lua şi banii. "Singurul lucru bun este ca în acel banc cu capra vecinului: vecinii noştri bulgarii au primit un raport prost, dar le-au luat şi banii", a declarat Geoană.
Bogdan Ciucă, purtător de cuvânt PC
Totodată, Partidul Conservator consideră că raportul CE este o mustrare din partea UE pentru România. Purtătorul de cuvânt al PC, Bogdan Ciucă, a precizat că erau de aşteptat criticile din raport, având în vedere că este "prea mult scandal între palate şi prea multă instabilitate politică". "Faptul că Banca Mondială, în urmă cu două săptămâni, plasa, în statisticile sale, România egală cu ţările africane şi acum raportul ne mustră şi ne spune să trebuie menţinută monitorizarea, trebuie să ne dea serios de gândit. Dacă vom reuşi să colaborăm în ceasul al doisprezecelea, probabil că vor fi lucruri care pot fi rezolvate", a afirmat Bogdan Ciucă, citat de Mediafax.
Antena3.ro
