Rezultate LOTO 6/49, Loto 5/40 și Joker de joi, 21 noiembrie. Numerele extrase și premiile puse în joc
Publicat acum 8 ore si 20 minute
În fiecare instituţie de stat care se ocupa cu privatizarea, exista, pe structura fostului Birou de Documnte Secrete (BDS), un aşa-numit "Serviciu verificare bonitate clienţi”. Alcătuită, de regulă, din foşti ofiţeri de informaţii, respectiva structură ţinea legătura, instituţional, cu ofiţerii activi ai serviciilor secrete româneşti, fiind abilitată să primească şi să informeze mai departe decidenţii în legătură cu acţionariatele, interesele, palmaresul, conexiunile şi bonitatea firmelor care cumpără caiete de sarcini în vederea privatizării. Dacă Ministerul Economiei şi Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), care au gestionat vânzarea acţiunilor Cuprumin, nu mai au o astfel de structură, atunci e caz de atentat la siguranţa naţională.
Toate ministerele (şi, implicit, structurile subordonate care gestionează privatizări) ar trebui să primească, zilnic, informări de la serviciile secrete privind grupurile de interese care ar avea de profitat de pe urma încheierii unui astfel de contract şi despre modul lor de acţiune. Dat fiind că prezumtivul cumpărător era canadian, dincolo de informările SRI, care se ocupă de acţiunile reprezentanţilor investitorului pe teritoriul României, era şi-n responsabilitatea SIE să informeze autorităţile decidente privind indentitatea proprietarilor reali, modul în care se finanţează vehiculul economic prin care aceştia vor să facă achiziţia, legăturile pe care le au aici etc. Dacă serviciile n-au făcut-o, iar şeful OPSPI are dreptate când afirmă că habar n-are cine e-n spatele firmei, atunci e caz de trădare a intereselor naţionale.
CIteşte aici articolul complet.
