"Apariţia pe primul loc a nevoii referitoare la siguranţa locului de muncă nu este deloc suprinzătoare, dată fiind experienţa relativ recentă a disponibilizărilor masive din companiile foste de stat sau privatizate", a explicat sociologul Mircea Comşa, coautor al studiului.
Românii ar prefera într-o măsură semnificativ de mare să lucreze pentru altcineva (63%), mai degrabă decât pe cont propriu (30%), respectiv să lucreze într-o firmă mare (54%) în defavoarea uneia mici (28%). De asemenea, jumătate din populaţia adultă ar dori să lucreze pentru o firmă de stat (51%), doar 37% preferând o firmă privată.
Lucrarea relevă faptul că 78% din persoanele ocupate au declarat că preferă într-o măsură foarte mare un loc de muncă sigur, iar 38% sunt de părere că locul lor de muncă actual este foarte sigur. 68% spun că este foarte important ca un loc de muncă să ofere un venit ridicat, iar 10% sunt total de acord că locul lor de muncă le asigură un astfel de venit.
Majoritatea angajaţilor din România se declară satisfăcuţi de locul de muncă. Astfel, 13% spun că sunt complet mulţumiţi, 18% foarte mulţumiţi, 47% destul de mulţumiţi şi doar 16% declară că sunt nici mulţumiţi, nici nemulţumiţi (restul de 6% sunt nemulţumiţi.
Din totalul celor care se declară complet sau foarte mulţumiţi de locul de muncă, bărbaţii au un grad de satisfacţie ceva mai mare comparativ cu femeile. Satisfacţia tinde să crească pe măsură ce creşte vârsta, nivelul de educaţie şi clasa socială, este maximă în cazul patronilor (58% sunt foarte sau complet mulţumiţi de locul lor de muncă) şi ceva peste medie în Bucureşti.
În ceea ce priveşte rata de participare a populaţiei ocupate la programe de pregătire profesională, cu un procent de 25%, România se află, în context internaţional, pe poziţia 28 din 33 de ţări.
Venitul mediu al femeilor angajate în sectorul de stat este de 85% din cel al bărbaţilor, iar în sectorul privat, de 79% din cel al bărbaţilor.
Studiul "Atitudini faţă de muncă în România" se bazează pe rezultatele a două sondaje de opinie, realizate în perioada 4-24 mai 2008, primul pe un eşantion de 2.400 de persoane, reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României (în vârstă de 18 ani şi peste), având o marjă de eroare de ą2%. Al doilea sondaj, cu un eşantion de 1.000 de persoane, este reprezentativ pentru populaţia romă din România (în vârstă de 18 ani şi peste), având o marjă de eroare de ą3%.
Agerpres
