Peste un milion de euro valorează viaţa unui general închis în temniţele comuniste. Soţia fostului general Ion Eremia a învins statul în instanţă. Nu a câştigat însă tot războiul. Printr-o ordonanţă dată luna trecuta, Guvernul a decis să îngrădească la câteva mii de euro despăgubirile date rudelor deţinuţilor politici.
Pe vremuri, Nicoleta Eremia era una dintre cele mai controversate femei din ţară. A fost soţia generalului Ion Eremia, cel mai tânăr general de după cel de-al doilea Război Mondial. Bărbatul a murit acum 6 ani, după ce a fost condamnat la 14 ani de temniţă, pe vremea comuniştilor. Ani în care i s-a refuzat dreptul la pensie, i s-a refuzat dreptul la viaţă, potrivit soţiei sale.
Motivul pentru care generalul a ajuns să fie întemniţat în lagărele din Râmnicu Sărat, Aiud şi Jilava, este cât se poate de hilar. A avut curajul să ridice vocea în faţa puterii staliniste iar mai apoi să scrie o carte îndreptată împotriva comunismului, prima de acest gen din Europa de Est.
Generalul Eremia a ieşit din lagăr după 6 ani de detenţie. Avea atunci doar 30 de kilograme. Bolile pe care Ion Eremia le-a moştenit din sistemul de detenţie l-au dărâmat în 2004, atunci când s-a stins din viaţă. A fost şi momentul în care soţia generalului a-nceput lupta cu statul. Recent, instanţa i-a dat dreptate şi a acceptat despăgubiri de 6 milioane de lei, aproape un milion şi jumătate de euro. Doar că dreptatea a venit mult prea târziu. O ordonanţă de guvern, emisă în iulie 2010, spune că despăgubirile maxime pe care rudele le pot primi sunt de până la 5.000 de euro.
?Eu aşa percep, că a mai fost condamnat încă o dată. Regimul comunist l-a condamnat la 25 de ani temniţă grea, actualul regim îl mai condamnă şi în moarte? spune soţia generalului.
Mai norocoşi sunt cei care au apucat să pună mâna pe drepturile băneşti. Este şi cazul lui Vasile Cozma, din Timişoara. A fost arestat în 1947, în seara în care regele Mihai a fost scos din ţară. A fost reţinut 8 ani.
S-a judecat cu statul şi a câştigat 300.000 de euro. Se întâmpla în toamna lui 2009, atunci când statul român încă nu se gândise să profite de pe urma deţinuţilor politici.
Observator