Astfel, întrebaţi dacă în România lucrurile merg în direcţia bună sau într-o direcţie greşită, 55% din respondenţi au spus că direcţia este bună, 34% — direcţia este greşită, 10% — nu ştiu, iar 1% — nu răspund.
Potrivit IRES, la câteva zile de la organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale şi de la anunțarea câștigătorului, proporția respondenţilor care consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună este semnificativ mai ridicată decât media înregistrată de-a lungul ultimului an.
Înainte de campania electorală erau de această părere 24% dintre respondenţi, în timp ce, în acest moment, proporţia celor care consideră că lucrurile merg în direcţia bună este de 55%, arată IRES.
Această proporție este similară celei a respondenților care declară că, atunci când se gândesc la viitor, sunt mai degrabă optimiști (53%), adaugă sursa citată. Documentul relevă că proporția optimiștilor nu crește semnificativ comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor, cu toate că percepția privind direcția bună a țării este declarată de un număr semnificativ mai ridicat al persoanelor intervievate.
Persoanele de vârstă medie, între 35 şi 64 de ani, tind să considere în proporție mai ridicată cum că lucrurile în România merg într-o direcție bună, comparativ cu persoanele mai tinere sau mai în vârstă.
Tinerii sunt de părere că lucrurile merg într-o direcţie greşită în cea mai ridicată proporţie — 52,4%, doar 40,6% considerând că direcţia este bună.
Persoanele cu studii medii, de asemenea, sunt cele mai pesimiste în aprecierea direcţiei în care merg lucrurile în ţară, iar cele cu studii elementare sunt cele mai optimiste.La fel, respondenții din mediul rural și cei din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai ridicată că lucrurile merg în direcția bună.
Votanţii lui Klaus Iohannis sunt de părere că lucrurile merg în direcţia bună în proporţie mai ridicată cu 25% decât cei ai lui Victor Ponta.
Întrebaţi dacă în general sunt optimişti, pesimişti sau rezervaţi când se gândesc la viitor, 53% dintre români au declarat că sunt optimiști, 34% sunt rezervați, 12% sunt pesimiști, iar 1% nu știu/nu răspund.
Respondenţii sub 50 de ani tind să fie mai optimişti în ceea ce privește viitorul, în timp ce aceia trecuți de această vârstă tind să fie rezervați în proporție mai ridicată. Proporția pesimiștilor este similară în rândul tuturor categoriilor de vârstă.
Cu cât sunt mai educaţi, cu atât respondenţii tind să fie mai rezervaţi atunci când se gândesc la viitor, cea mai ridicată proporție a pesimiştilor, dar şi a optimiştilor, regăsindu-se în rândul persoanelor cu studii elementare.
Moldovenii sunt pesimiști în proporție de 17,6%, în timp ce ardelenii în proporție de 6,5%. Aceștia din urmă sunt cei mai optimiști dintre români în acest moment.
Votanții lui Klaus Iohannis sunt optimiști cu privire la viitor în proporție mai ridicată cu 12% decât votanții lui Victor Ponta.
IRES declară că principalul efect al alegerilor prezidenţiale este creşterea optimismului, dar mai ales a indicatorului global privind direcţia în care se îndreaptă țara.
În general ''această stare euforică'' resimțită la nivel societal se resoarbe în două trei luni, după trecerea sărbătorilor, susţine sursa citată.
Sondajul a fost realizat în perioada 20 noiembrie 2014. Volumul eșantionului: 1.338 subiecți cu vârsta de peste 18 ani; tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la populația cu drept de vot rezidentă în România; reprezentativitate: eroare maximă tolerată ą2,7%; metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).
