România are nevoie de o strategie integrată împotriva adicțiilor, iar concluzia se desprinde dintr-un sondaj realizat de Center for Internațional Research and Analyses, CIRA, la comanda Antena 3 CNN.
Această consultare arată că 80% dintre români consideră că, pe lângă droguri, la fel de nocive sunt şi jocurile de noroc, alcoolul, tutunul sau rețelele sociale, atunci când vine vorba despre efectele pe care le resimt membrii de familie ai persoanei dependente.
Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, semnalează că în ultimii ani se dezvoltă tot mai mult fenomenul poli-consumului și poli-adicțiilor. Practic, se trece de o singură adicție la mai multe, iar acestea au o legătură directă între ele.
Consumul de alcool trezește interesul pentru consumul de tutun sau viceversa, iar substanțele ilegale sunt adesea combinate cu substanțe legale, explică specialistul.
În aceste condiții, românii se pronunță pentru o abordare integrată împotriva adicţiilor, care să meargă dincolo de pedepse.
Patru cincimi dintre români cred că statul a eșuat în lupta cu traficul și consumul de droguri
De asemenea, conform consultării CIRA, aproape 80% dintre români cred că statul a eșuat cu politica sa, care se concentrează aproape exclusiv pe pedepsirea severă a dependenților de droguri și a celor care le vând.
80% dintre respondenți consideră că o strategie națională poate fi eficientă doar dacă include și măsuri de sprijin și prevenție, precum educația și informarea.
Adrian Abagiu, medic primar cu competențe în tratamentul toxico-dependențelor, arată că este vital pentru autorități să îi învețe pe copiii din clasele 1 - 4 să refuze să aibă contact cu substanțele psihoactive, fără să fie excluși din anturaj.
Criminologul Vlad Zaha adaugă că trebuie dezvoltate programe începând de la clasa zero până la gimnaziu, în contextul în care în alte țări inițiative au fost extrem de eficiente și au scăzut consumul de droguri și abuzul de substanțe legale, precum alcool și tutun, chiar și cu 100%.
Sondajul CIRA a fost realizat în perioada 1 – 8 septembrie 2024 pe un eșantion de 1094 de subiecți, prin metoda CATI, și are o marjă de eroare de plus/minus 3 procente.
