S-a câștigat marele premiu la Loto 6/49 în valoare de peste 100.000 de euro. Unde s-a jucat biletul și cât a costat
Publicat acum 1 ora si 10 minute
Un studiu recent realizat de Blocul Național Sindical arată că veniturile bugetare ale României sunt direcționate în diverse domenii cheie, inclusiv dobânzi, investiții, salarii în sectorul public și pensii. În acest context, ajustarea salarizării în sectorul public care urmează, indiscutabil, în 2025, trebuie să înceapă de la (minimum) 9,3% din PIB, la 8,9% din PIB, şi apoi, în 2031, la 8,3% din PIB, informează Agerpres.
Potrivit studiului Blocului Naţional Sindical (BNS), realizat şi prezentat de Radu Soviani, jurnalist şi consultant financiar, şi de Laura Braşoveanu, profesor universitar la ASE Bucureşti, România pregăteşte a treia Lege-Cadru pentru salarizarea în sectorul public, în ultimii 15 ani.
„Primele două fie nu au fost implementate, fie au fost distorsionate semnificativ (peste 50 de modificări prin legi, ordonanţe de urgenţă, decizii ale Curţii Constituţionale), care ne-au condus într-o situaţie de nesustenabilitate şi lipsă de echitate", relevă studiul.
Specialiştii susţin că această nouă lege va avea probleme semnificative din cauza inconsistenţei bazelor de date, pentru că nu există baze de date complete şi clarificatoare şi că proiectul actual de lege se construieşte fără a avea fundamentul unor baze de date ,„reale'', care să cuprindă salarii de bază, adaosuri şi sporuri.
Pe veniturile bugetare, prezentate în text, analiza arată că, din fiecare 10 lei venituri: (aproape) un leu merge spre dobânzi; doi lei se îndreaptă spre investiţii şi dezvoltare economică; trei lei reprezintă salarizarea sectorului public; patru lei reprezintă în principal pensii. Din cei zece lei, opt reprezintă cheltuieli ,„fixe'', „inelastice'' şi astfel pentru dezvoltarea economiei rămâne din ce în ce mai puţin.
„Creşterea economică generată de majorarea cheltuielilor publice (în principal salarii şi pensii) pare că şi-a epuizat potenţialul, care poate fi reîntregit printr-o administraţie fiscală eficientă", se mai arată în lucrarea BNS. Teoretic, bani ar exista pentru o ajustare mai lină (golul de TVA), "doar că rămân în alte buzunare", se scrie în document.
Conform acestuia, creşterea nominală a salariilor ar putea exista totuşi în 2025, dar la limita ratei inflaţiei. În 2024, ritmul de creştere al salariilor a fost mai mult decât dublu decât creşterea economică. Nominal, creşterea economică va fi de aproximativ 10%, iar cheltuielile de personal în primele 10 luni au înregistrat un plus de peste 23%.
Cu toate acestea, inechităţile persistă. Zeci de mii de profesori şi medici sunt înregistraţi cu salarii de bază mai mici decât prevede legea. În plus, sunt mii de salariaţi în sectorul public, care câştigă mai mult decât Preşedintele României.
Studiul remarcă faptul că numărul de posturi bugetare ocupate este la maximul ultimilor 15 ani (mai mult decât oricând după 2011). Câştigul salarial mediu brut din sectorul public a fost permanent şi consistent în ultimii 10 ani, peste câştigul salarial mediu din sectorul privat, ceea ce a dus la o presiune pe piaţa muncii.
În concluzie, salarizarea actuală a sectorului public în România este nesustenabilă ("Factura salarială e prea mare faţă de ce România îşi permite"). Totodată, este inechitabilă (salarii de bază mai mari decât se dorea, salarii mai mici decât prevedea legea).
Administraţia publică locală are venituri în principal din cauza sporurilor mai mari şi cu 40% decât în ministere, precizează documentul care citează Banca Mondială.
Sporurile acordate în sistemul bugetar sunt numeroase, peste 140, din care 24 foarte frecvente, în condiţiile în care Danemarca are numai cinci tipuri de sporuri (spor de calificare; indemnizaţie funcţională; plată unică - one-off payment; bonus de performanţă; indemnizaţie de disponibilitate/obligaţie. România, care alocă 26,3% din total cheltuieli pentru salarii publice, are un deficit bugetar spre 9%, iar Danemarca, care alocă 30,1% din cheltuieli pentru salarii publice, are excedent bugetar de 3,3%. Pe medie, ţările UE alocă 20,7%.
Blocul Naţional Sindical a lansat joi studiul „Salarizarea în sectorul public din România. Reforme pe fondul marilor aşteptări". Reforma salarizării, introdusă în PNRR ca obiectiv strategic, urmăreşte să elimine discrepanţele salariale, să restabilească ierarhiile funcţiilor şi să asigure o politică salarială echitabilă şi sustenabilă, conform BNS.
