În 2019, speranţa de viaţă a românilor era de 75,6 ani, în anul 1990 era de 69,9 ani, iar datele Eurostat mai arată că în 1980 românii trăiau până la circa 69,2 ani, informează Ziarul Financiar.
La nivelul Uniunii Europene, speranţa de viaţă la naştere a fost estimată la 80,4 ani în 2020, cu 0,9 ani mai mică decât în 2019, ajungând la 83,2 ani pentru femei şi la 77,5 ani pentru bărbaţi, cu un an mai mică decât în 2019.
În ansamblu, între 2002, primul an pentru care datele privind speranţa de viaţă au devenit disponibile pentru toate statele membre ale UE, şi 2020, speranţa de viaţă la naştere în UE a crescut cu 2,8 ani, de la 77,6 la 80,4 ani. Creşterea a fost de 2,4 ani pentru femei şi de 3,2 ani pentru bărbaţi.
Estimările calculate de Eurostat pe baza datelor din 2020 arată că în majoritatea statelor membre a existat o scădere semnificativă a speranţei de viaţă în 2020. Cele mai mari scăderi ale speranţei totale de viaţă la naştere au fost înregistrate în Spania (-1,6 ani faţă de 2019), urmată de Bulgaria şi Polonia (ambele -1,5 ani), iar apoi Lituania şi România (ambele -1,4 ani).
Comparând speranţa de viaţă din 2020 cu cea din 2019, aceasta a scăzut cu 1 an sau mai mult în 9 state membre (Belgia, Bulgaria, Cehia, Spania, Italia, Lituania, Polonia, România şi Slovenia), a scăzut cu mai puţin de 1 an în 16 state membre şi a crescut cu o valoare modestă 0,1 ani în Danemarca şi Cipru.
Există încă diferenţe majore între ţări când se analizează speranţa de viaţă a bărbaţilor şi femeilor. În 2020, speranţa de viaţă pentru femei era încă mai mare decât speranţa de viaţă pentru bărbaţi. Cu o diferenţă de gen de 5,6 ani în 2020, femeile nou-născute din UE s-ar putea aştepta, în general, să trăiască mai mult decât bărbaţii. În plus, acest decalaj a variat substanţial între statele membre ale UE. În 2020, cea mai mare diferenţă între sexe a fost în Lituania (10,0 ani) şi cea mai mică în Ţările de Jos (3,4 ani).
